Savanţii au cerut ca reforma în domeniul ştiinţei să fie efectuată după învestirea unui nou Guvern

Chişinău, 10 nov. /MOLDPRES/. Comunitatea ştiinţifică a decis ca modificările la Codul cu privire la știinţă şi inovare să fie operate numai după învestirea noului Guvern, informează MOLDPRES.

Decizia a fost luată astăzi în cadrul şedinţei comune a Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și Adunării Generale a membrilor titulari și corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei (AŞM).

Solicitat de MOLDPRES, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei Gheorghe Duca a afirmat că Guvernul a hotărît ca, începînd cu 1 ianuarie 2016, institutele din cadrul AŞM să treacă în subordinea ministerelor de ramură şi a universităţilor.

„Conducerea AŞM nu este împotrivă, dar ministerele şi universităţile nu-şi doresc acest lucru, deoarece trebuie să creeze noi structuri pentru administrarea acestora, ceea ce necesită cheltuieli suplimentare. De asemenea, n-am vrea ca sfera ştiinţei şi inovării să fie partajată, adică subordonată unui partid politic, astfel încît AŞM să dispară. În Turkmenistan, bunăoară, Academia de Ştiinţe a fost desfiinţată, iar acum pentru reanimarea ei este nevoie de un miliard de dolari SUA”, a constatat preşedintele AŞM.

Potrivit sursei citate, începînd de astăzi, timp de o lună Academia de Ştiinţe a Moldovei va discuta proiectul de modificare a Codului cu privire la știinţă şi inovare cu societatea civilă şi cu reprezentanţi ai formaţiunilor politice.

La rîndul său, prim-vicepreşedintele AŞM Ion Tighineanu a opinat că reformele propuse de Cabinetul de miniștri vor afecta activitatea comunităţii ştiinţifice.

„Pe parcursul anilor, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a demonstrat viabilitatea şi performanţa în cercetare şi dezvoltare. Sîntem prima ţară din CSI care a aderat la Programul Uniunii Europene pentru Cercetare şi Inovare „Orizont 2020”, ceea ce presupune atragerea mai multor fonduri din UE”, a  accentuat academicianul Ion Tighineanu.

În cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele reformei sistemului naţional de cercetare şi dezvoltare din 2004, odată cu adoptarea şi implementarea Codului cu privire la știinţă şi inovare. Potrivit datelor AŞM, în această perioadă salariile cercetătorilor au crescut de opt ori, bursele pentru doctoranzi – de 6 ori,  finanţarea universităţilor - de 10 ori, iar numărul tinerilor încadraţi în sfera de cercetare – cu 30%.

Savanţii au cerut ca pînă în 2020 alocaţiile de la Bugetul de stat în sfera ştiinţei şi inovării să constituie 1% din Produsul Intern Brut.

(Reporter N. Roibu, editor A. Răileanu)