ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Ion Bodrug: Peste 30% din potențialul Regiunii de Nord este concentrat la Bălţi, dar nu trebuie ignorate nici posibilităţile satelor

14:43 | 04.01.2017 Categorie: Regionale

Chişinău, 4 ian. /MOLDPRES/. Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord), Ion Bodrug, a acordat la început de an un interviu Agenţiei MOLDPRES, în care se referă la posibilităţile şi şansele zonei de  nord a R. Moldova. 

Întrebare: Care ar fi cele mai relevante proiecte realizate de ADR Nord în anul 2016?

Răspuns: În 2016, ADR Nord a implementat mai multe proiecte de dezvoltare regională, finanțate din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

Astfel, am finanțat proiectul de construcție a blocului administrativ al Parcului Industrial Edineț cu o suprafață de 514 metri pătraţi, precum și conectarea la infrastructura de utilități publice (conducte de apă și canalizare, rețele de gaz natural și drum de acces). Valoarea totală a proiectului constituie aproximativ 12,3 mln. de lei.

De asemenea, au fost efectuate lucrări de amenajare a teritoriului Parcului Industrial RĂUT din mun. Bălți, unde din sursele FNDR au fost alocate 9,67 mln. de lei.

Aceste proiecte au drept scopul de a îmbunătăți condițiile pentru rezidenții (existenți și potențiali) ai parcurilor industriale din Regiunea de Nord.

În raionul Briceni a fost implementat un proiect ce a avut drept obiectiv principal îmbunătățirea infrastructurii rutiere locale și asigurarea accesului la frontiera cu Ucraina.

Totodată, ADR Nord implementează două proiecte importante pentru regiune din sursele Guvernului Germaniei și anume: ”Îmbunătățirea serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Rîșcani”, precum şi  „Un mediu curat pentru o societate durabilă în raionul Floreşti".

Un succes este, bineînţeles, şi programul de creare a sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a R. Moldova, realizat cu suportul financiar acordat de Guvernul României. Sînt mai multe proiecte care ar merita să fie numite şi realizarea cărora nu ar fi fost posibilă fără susţinerea partenerilor de dezvoltare.

Î: Care sînt domeniile unde s-ar fi putut face mai mult, dar din varii motive nu s-a reuşit?

R: Regionalizarea serviciilor care este la început de cale, dar la moment nu este reglementată suficient ca să  motiveze crearea serviciilor de AAC (asigurare cu apă și canalizare) și MDS (managementul deșeurilor solide) la nivel regional, inclusiv resursele financiare insuficiente, cu toate că partenerii de dezvoltare depun eforturi pentru a facilita regionalizarea acestor servicii în Republica Moldova.

Î: Numiţi, după părerea Dvs, trei puncte tari şi, respectiv, trei puncte slabe ale Regiunii de Dezvoltare Nord (RDN).

R: RDN are o poziție geografică favorabilă pentru cooperare transfrontalieră, învecinîndu-se la nord cu Ucraina și la vest cu un stat membru al UE, România, ceea ce-i asigură regiunii un grad de deschidere determinant pentru viitorul său.

Un aspect important al competitivității regionale reprezintă infrastructura de transport dezvoltată cu o reţea relativ densă de drumuri, căi ferate, aeroporturi, fapt ce facilitează mişcarea mărfurilor, a serviciilor şi resurselor umane şi poate servi drept fundament solid pentru dezvoltarea comercială pe viitor.

O sursă de avantaje comparative pentru regiune este existența unui potenţial natural important oferit de solurile fertile cu o bonitate înaltă, ce permite obţinerea recoltelor înalte la culturile agricole, inclusiv la sfecla de zahăr, cartof, fructe, legume. 

Un avantaj competitiv reprezintă şi un număr mare de întreprinderi industriale în regiune, fapt ce-i oferă un grad de industrializare mai înalt decît în celelalte regiuni de dezvoltare din ţară.

În ansamblu, RDN dispune de un potenţial de dezvoltare considerabil, ce-i oferă multe oportunități de dezvoltare economică. Cu toate acestea, performanţa economică a regiunii indică asupra faptului că avantajele descrise mai sus nu sînt pe deplin valorificate. Există numeroase provocări sociale și economice, care impun constrîngeri asupra dezvoltării economice.

Concomitent, la nivel regional se remarcă o schimbare și scădere demografică, ce pune în pericol creşterea pe viitor a nivelului ocupării forţei de muncă, factorul determinant fiind fluxul migrator, în special al populației aptă de muncă.

Un impediment semnificativ pentru competitivitatea regională și creșterea productivității îl reprezintă utilizarea tehnologiilor învechite în procesul de producție, cu impact negativ asupra mediului ambiant (emisii mari de poluanţi, defrişările etc.).

Peste 30% din potențialul industrial al regiunii este concentrat în mun. Bălți, celelalte localității fiind mai defavorizate în acest sens. De aceea, în evoluția viitoare a sectorului industrial, este foarte important de stimulat dezvoltarea industriei rurale în regiune, care ar asigura utilizarea mai completă a forţei de muncă tinere şi creşterea veniturilor populaţiei din mediul rural.

În același timp, dezvoltarea RDN, ca şi a celorlalte regiuni de dezvoltare, este puternic influenţată și de factorii externi, precum instabilitatea social-politică, imperfecţiunea cadrului legislativ, care pot pune în pericol dezvoltarea echilibrată a regiunii. 

Î: Ce şi-ar dori directorul ADR Nord să fie primordial implementat pe viitor în nordul ţării?

R: Principalele obiective în dezvoltarea regiunii noastre rezidă din Strategia de Dezvoltare Regională Nord şi prevăd:

- Acces la servicii de utilități publice calitative și accesibile;

- Facilitarea dezvoltării infrastructurii de afaceri și crearea noilor locuri de muncă în vederea asigurării creșterii economice în RDN;

- Dezvoltarea unei economii bazate pe cercetare, inovare și transfer tehnologic ce ar spori competitivitatea regională;

- Dezvoltarea sectorului turism pentru a asigura creșterea economică a RDN, mai ales în zona rurală;

- Asigurarea bunei guvernări la nivel regional și local.

În acest sens, echipa ADR Nord va depune maximum efort pentru a-şi atinge obiectivele propuse.

(Reporter L. Grubîi, editor L. Alcază)