ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Traducătorul Igor Creţu a marcat cea de-a 95-a aniversare

10:30 | 21.03.2017 Categorie: Cultură

Chişinău, 21 mar. /MOLDPRES/. Cunoscutul traducător Igor Creţu, poet şi redactor de carte, scriitor al poporului, laureat al Premiului de Stat, deţinător al ”Ordinului Republicii”, a împlinit astăzi 95 de ani, informează MOLDPRES.

S-a născut la 21 martie 1922, în satul Vladimireşti, comuna Găvănoasa, judeţul Cahul, într-o familie de intelectuali, descendenţi din munţii Făgăraşului. Şi-a făcut studiile la Liceul „B. P. Hasdeu” din Chişinău, luînd bacalaureatul în 1942. Din octombrie acelaşi an urmează cursurile Şcolii militare de ofiţeri în rezervă la Bacău, România. Din august 1944, sublocotenentul Igor Creţu se află pe front în România, Ungaria şi Cehoslovacia. Revenind la Chişinău, în 1951, Igor Creţu a absolvit Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Moldova şi în 1958 – cursurile superioare de pe lîngă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova.

A fost redactor la Editura de Stat a Moldovei (1951-1954), apoi consultant la Uniunea Scriitorilor din Moldova, şef de secţie şi secretar general de redacţie la revista literară „Nistru” (1954-1966). În această calitate, Igor Creţu  a sprijinit şi a îndrumat mulţi tineri prozatori şi poeţi, care au devenit ulterior nume de rezonanţă ale literaturii române din Basarabia: Ion Druţă, Liviu Damian, Grigore Vieru, Aureliu Busuioc, Emil Loteanu, Valentin Roşca, Vlad Ioviţă, Leonida Lari, Iacob Burghiu ş.a.

Deşi este cunoscut mai ales ca traducător, Igor Creţu a debutat cu versuri – încă în anii de liceu (1937), la revista şcolară „Licurici”.  A scris poezii şi în deceniul următor, însă, dîndu-şi seama de incompatibilitatea discursului său liric cu cerinţele unei literaturi îndoctrinate, a renunţat la creaţia lirică în favoarea traducerilor. Astfel, de-a lungul a cinci decenii, a pus la dispoziţia cititorilor de limba română din  R. Moldova circa 60 de volume de tălmăciri din zeci de literaturi şi autori.

Igor Creţu a tradus cărţile „Suflete moarte" de N. Gogol, „Copilăria" de M. Gorki, „Donul liniştit" de M. Şolohov, „În ajun" de I. Turghenev, „Voinicul în piele de tigru" de Ş. Rustaveli, „Versuri” de Robert Burns, „Micul Prinţ”  şi „Pămînt al oamenilor” de A. de Saint-Exupery, piese de italienii Luigi Pirandello şi Dario Fo, nuvele umoristice de Azis Nesin, proze de Oles Honcear etc.

În 1996, la Bucureşti i-a apărut o ediţie comprimată a antologiei de transpuneri lirice – „Cîntecele altora înflorite pe inima mea...” – un titlu  semnificativ, care redă excelent starea, trăirea unui traducător. Acest volum se încheie cu „Versuri proprii” de Igor Creţu, patru poeme salvate, potrivit autorului,  „printr-un fericit concurs de împrejurări... în anii de tristă amintire, cînd pierdeam nu numai versuri, ci şi destine...”. Poemele sînt datate cu anii 1940- 1948, an după care, iarăşi după mărturisirea autorului, „mi-am încheiat destinul poetic şi am devenit traducător”.

Igor Creţu a fost  distins cu Premiul de Stat (1972, pentru cîteva cărţi traduse) şi cu Premiul „Gh. Asachi” (pentru adaptarea dramatică a basmului „Micul Prinţ” ), cu titlurile onorifice „Maestru Emerit al Artelor” (1986) şi „Scriitor al Poporului din Republica Moldova” (1992).  În 1996 i s-a acordat ”Ordinul Republicii”, în 1999 – medalia „Mihai Eminescu”, iar în 2014 – Ordinul  României „Meritul Cultural” în grad de Comandor, categoria A „Literatură”.

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)