Arcadie Suceveanu: „A sărbători o limbă înseamnă înainte de toate a o vorbi”

Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, cu ocazia sărbătorii naţionale ”Limba Noastră”.

Întrebare: Domnule preşedinte, cum este limba română vorbită astăzi în R. Moldova?

Răspuns: Au trecut 28 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, la noi însă se întâmplă un paradox în ceea ce priveşte limba română. Pe de o parte, s-a format o intelectualitate cultă, care posedă bine limba română,  o intelectualitate cu multă cultură. Limba ziarelor şi revistelor este o limbă română sincronizată cu limbajul literar din România. Cărţile care apar aici, în marea lor majoritate, pot concura sub aspect lingvistic cu cele tipărite dincolo de Prut. Chiar şi elevii şi studenţii vorbesc mult mai corect  şi mai fluent limba română decât o vorbeau acum 15-20 de ani. Este o realitate care ne bucură. Pe de altă parte, însă, masele largi ale populaţiei continuă să vorbească o limbă macaronică, înţesată de calchieri şi fonetisme bizare. Este foarte dizgraţios mai cu seamă limbajul străzii, limbajul pe care îl auzim în pieţele alimentare, în transportul public.

Î.: Şi care ar fi motivele? De ce se întâmplă o asemenea situaţie?

R.: Acest lucru se întâmplă din cauza că la nivel de stat limba română nu este promovată îndeajuns. Ea are statut de limbă de stat mai mult în vorbe, decât în fapte. Impresia generală este că nimeni nu e responsabil în R. Moldova de faptul cum funcţionează şi este aplicată legislaţia lingvistică.

Î.: Ce aveţi în vedere, atunci când afirmaţi acest lucru?

R.: Situaţia s-a înrăutăţit odată cu desfiinţarea abuzivă cu mulţi ani în urmă a Departamentului limbilor din cadrul Guvernului R. Moldova. În aceste condiţii, alolingvii nu simt nici dorinţa şi nici necesitatea de a însuşi limba de stat. La chioşcuri, în magazine, vânzătorii şi antreprenorii refuză cu ostentaţie să dialogheze în limba de stat, nu catadicsesc măcar să-ţi răspundă la bună ziua. Chiar şi în Parlament, cei care ne conduc destinele ţării nu vor să formuleze în limba de stat măcar câteva fraze protocolare,  pe care statutul lor de înalţi demnitari de stat îi obligă să le rostească. De aceea, şi sărbătoarea Limbii Române pare a fi una nesinceră, mimată. Guvernanţii încearcă an de an să-i menţină alura de manifestare naţională. De fapt, ea este lăsată pe seama organelor administrării publice locale şi are un fast de o zi, efemer. Pentru că atâta timp cât nu va exista acest mecanism, care asigură controlul legislaţiei lingvistice, atâta timp cât limba de stat, româna, nu are o funcţionalitate reală în toate sferele sociale, realitatea lingvistică de la noi nu se va îmbunătăţi. Riscăm să ne sărbătorim nevorbirea.

Î.: Şi care ar fi soluţiile pentru ca limba română să funcţioneze în toate sferele sociale?

R.: În primul rând, ar trebui de reînfiinţat Departamentul limbilor, fie şi sub o altă formă. E necesar să fie reluate cursurile de studiere a limbii române de către alolingvi. A sărbători o limbă înseamnă înainte de toate a o vorbi. Guvernanţii noştri trebuie să promoveze limba română în toate instituţiile şi la toate nivelele sociale.

Î.: Vă mulţumesc pentru interviu.

(Reporter N. Roibu, editor A. Răileanu)