Scăderea apei în Răut nu a fost determinată de activitatea minihidrocentralei de la Brânzenii Noi, afirmă „Apele Moldovei”

Chişinău, 22 sep. /MOLDPRES/. Monitorizarea din ultimele zile a situaţiei de pe râul Răut a arătat că nivelul apei în acest fluviu este scăzut, la fel ca şi în lacul de acumulare din apropierea oraşului Floreşti, însă această situație nu a fost determinată de minihidrocentrala de la Brânzenii Noi, comunică MOLDPRES cu referire la surse de la Agenţia „Apele Moldovei”.

„Nivelul apei în Răut a scăzut, dar nu în rezultatul activităţii minihidrocentralei din Brânzenii Noi (Teleneşti) care, după cum a fost vehiculat în presă, ar bloca apa. Aici circuitul este în mod tranzitoriu – câtă apă vine în lac, atâta şi se revarsă din lac”, a menţionat pentru MOLDPRES Eugen Zazuleac, specialist principal în Direcţia hidroamelioraţie, monitorizare şi supraveghere de la Agenţia „Apele Moldovei”, care s-a aflat la faţa locului în ultimele zile.

Potrivit specialistului, cu cea mai mare probabilitate „apa a scăzut considerabil din cauza captării ilicite a apei, care este folosită pentru irigarea în amonte de barajul de la Vărvăreuca (Floreşti)”. În context, Eugen Zazuleac a precizat că Agenţia „Apele Moldovei” nu a eliberat limite pentru captarea apei pe râul Răut.

Un alt motiv al reducerii nivelului de apă în Răut, invocat de reprezentantul Agenţiei, este seceta hidrologică care persistă în ultimii trei ani pe teritoriul R. Moldova. „Seceta şi fenomenul schimbărilor climatice a cauzat scăderea cu circa doi metri a nivelului apelor subterane”, a specificat sursa citată.

La rândul său, solicitat de MOLDPRES, Vadim Stângaci, director-adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, a relatat că activitatea minihidrocentralei de la Brânzenii Noi a fost monitorizată în luna aprilie din acest an. „Nu suntem experţi şi nu putem da aprecieri în ceea ce ţine de legătura dintre nivelul apei în Răut şi activitatea minihidrocentralei, însă controalele care ţin de competenţa noastră au arătat că centrala activează fără avizul expertizei ecologice de stat şi fără o evaluare a impactului asupra mediului”, a precizat demnitarul.

Vadim Stângaci a mai precizat că în prezent problema dată este examinată de procuratură care a creat o comisie specială, cu participarea specialiştilor de la Inspectoratul Ecologic, Agenţia „Apele Moldovei”, Academia de Ştiinţe a Moldovei, alte structuri competente, cu investigaţii în teren, şi care urmează să se pronunţe pe marginea situaţiei create.

Răutul este un râu în partea centrală a Republicii Moldova. Este cel mai mare afluent al Nistrului și, totodată, cel mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești și Orhei.

(Reporter L. Grubîi, editor L. Alcază)