Cronica ARHIVELOR // Simeon Murafa – juristul și publicistul care a adus prima tipografie cu litere latine la Chișinău

Una dintre figurile emblematice ale mișcării naționale din Basarabia de la începutul secolului XX, Simeon Murafa, rămâne în memoria istorică drept un intelectual care și-a dedicat viața afirmării identității românești și emancipării culturale a provinciei dintre Prut și Nistru, transmite MOLDPRES cu referire la Agenția Națională a arhivelor.

Născut la 24 mai 1887 în satul Cotiujenii Mari, Simeon Murafa a urmat studii liceale și universitare în drept la Kiev, pe care le-a finalizat în anul 1912. Revenit în Basarabia, a devenit avocat stagiar în Baroul din Chișinău și s-a implicat activ în viața publică și politică a timpului.

Între anii 1913–1917, Murafa a fost colaborator al publicației Cuvânt Moldovenesc, una dintre cele mai importante tribune ale mișcării de renaștere națională din provincie. Totodată, el s-a numărat printre fondatorii Partidul Național Moldovenesc și a avut un rol esențial în menținerea legăturii dintre partid și soldații moldoveni aflați la Odesa și Iași.

În timpul Primul Război Mondial, Simeon Murafa a activat pe frontul românesc, conducând o echipă sanitară. Istoricii consemnează că el a avut și un rol simbolic pentru cultura română din Basarabia, aducând de la Iași la Chișinău prima tipografie cu litere latine.

Activitatea sa publică și implicarea în mișcarea națională i-au adus o mare popularitate în epocă. Zemstva județului Soroca l-a numit judecător de pace în satul său natal, însă destinul său a fost curmat tragic. La 20 august 1917, Simeon Murafa a fost asasinat la Chișinău de către bolșevici, alături de Andrei Hodorogea, într-un episod care a marcat profund societatea basarabeană.

În memoria lui Simeon Murafa, a lui Andrei Hodorogea și a poetului Alexei Mateevici, în anul 1923 a fost inaugurat în Grădina Catedralei monumentul „Apostolii Basarabeni”. Monumentul a fost distrus ulterior de regimul sovietic, însă a fost reconstruit și reinstalat pe același loc în anul 2016.

Potrivit Agenția Națională a Arhivelor, informațiile despre activitatea lui Simeon Murafa se regăsesc în documentele din fondul 727 „Sfatul Țării”, precum și în mărturiile contemporanilor săi, printre care Pan Halippa și Gherman Pântea.