Cântărețul Mihai Ciobanu, amintiri despre Grigore Vieru. Povestea piesei „Casa părintească nu se vinde”

Grigore Vieru a rămas un reper de inspirație și valori pentru muzica populară din Republica Moldova. Interpretul Mihai Ciobanu a împărtășit pentru MOLDPRES emoțiile și amintirile pe care le păstrează din colaborarea sa cu marele poet, care a dus la crearea unui cântec simbol pentru cultura românească: „Casa Părintească Nu Se Vinde”, relatează MOLDPRES.

Grigore Vieru a rămas un simbol pentru Mihai Ciobanu. Interpretul își amintește cu emoție fiecare clipă petrecută alături de el și cum, din colaborarea lor, a luat naștere cântecul „Casa Părintească Nu Se Vinde”, care a devenit un simbol al culturii noastre.


„Totul a pornit de la un catren pe care i l-am oferit lui Grigore Vieru. Am văzut că trec anii și, din cauza perioadei acelea în care trebuia să înălțăm tricolorul sus, parcă îmi era rușine să-l deranjez cu ideile mele de muzică populară. Totuși, în anul 2000, în perioada Revelionului, am fost invitat la televiziune împreună cu colegii mei și i-am spus despre catrenul meu pentru cântec. El a zâmbit și mi-a spus: „Ia să vedem, o să vedem ce iese”. A doua zi m-a sunat și mi-a dictat versurile. Mi-a oferit câteva strofe și refrenul, iar eu am ajustat câteva detalii ca muzica să se potrivească mai bine cu mesajul. Am lăsat cântecul ceva timp neatins, l-am ascultat din nou, l-am cântat și l-am revizuit până am simțit că e gata. Când am mers la el să-i cânt arăt melodia înregistrată, am văzut cât de mult l-a impresionat. Astfel, „Casa Părintească Nu Se Vinde” nu e doar un cântec pentru mine, ci o veritabilă cunună la tot ceea ce am făcut, o legătură între muzica populară și sufletul nostru românesc”.


 

 





Interpretul a subliniat că Grigore Vieru a rămas un reper, un model de sensibilitate și integritate artistică.


„Am înregistrat numeroase cântece pe versurile lui Vieru, peste 60 în timpul colaborării și alte 40 după plecarea lui. Am lucrat cu elevi și colective de fluieriști pentru a transmite tradiția și frumusețea limbii române prin muzică. Vieru aprecia foarte mult această implicare, iar cântecele noastre au devenit simboluri pentru comunitate și cultură. Grigore rămâne un reper de neînlocuit, un model de integritate și sensibilitate artistică. Colaborarea cu el a rămas un far pentru generații, un reper al valorilor morale și culturale care definesc identitatea românească. Ceea ce am creat împreună nu sunt doar cântece. Sunt povești, emoții și tradiții pe care încerc să le transmit mai departe tuturor celor care iubesc muzica noastră populară și limba română”.


Pentru interpretul de muzică populară Mihai Ciobanu, fiecare drum, fiecare întâlnire cu scriitorul fiecare moment petrecut alături de el au fost lecții de viață nu numai de muzică.


„Mi-am gândit des drumurile noastre peste Prut, la simpozioane și întâlniri cu scriitorii mari de acolo. Mergeam cu el și eram curios să-i cunosc, să ascult discursurile lor despre limbă și literatură românească. Și, de multe ori, Grigore mă menționa: „Dacă vreți să vedeți ce înseamnă sufletul românesc, ascultați-l pe Mihai Ciobanu cântând cânticele prutului”. Toate aceste momente, simple sau mari, mi-au rămas în suflet. Grigore Vieru nu a fost doar un poet, ci un om care a trăit și a transmis frumusețea limbii și a tradițiilor noastre prin fiecare gest, prin fiecare întâlnire, prin fiecare cântec pe care l-am interpretat împreună”.


Grigore Vieru este considerat unul dintre cei mai importanți promotori ai limbii și identității românești în Basarabia. Născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, raionul Briceni, Vieru și-a început activitatea literară încă din adolescență, publicând poezii în reviste literare și volume pentru copii și adulți. Opera sa, caracterizată prin sensibilitate, patriotism și dragoste pentru natură și familie, a avut un impact profund asupra culturii și educației în Moldova.

Pe lângă activitatea literară, Grigore Vieru s-a implicat activ în promovarea alfabetului latin și a valorilor naționale, devenind o voce emblematică în mișcarea pentru renașterea identității românești în perioada sovietică.

Vieru a decedat pe 18 ianuarie 2009, în urma unui cumplit accident rutier. Opera sa, tradusă în mai multe limbi, rămâne un reper al culturii și spiritualității moldovenești.