Digitalizarea în sectorul zootehnic, o şansă de dezvoltare performantă a ramurii agroindustriale din Moldova

Brândușa și Narcisa, oițele cu nume de flori și pașapoarte digitale

Brândușa a devenit mamă de patru ori, exact ca și bunica ei, pe care tot o chema Brândușa. Ambele au adus pe lume gemeni și tripleți. Sora Brândușei se numește Narcisa, iar mama - Orhideea. Tatăl este Boss.

Această familie este norocoasă să aibă nume atât de sonore, fiindcă celelalte ovine din turma lui Constantin Roșca din raionul Cimişlia au doar numere.

„Când ai 20-30 de oi, ții minte numele la toate, dar când ai peste 500, e mai complicat. Astea sunt mai urecheate, mai frumoase, toți oamenii le plac”, zâmbește Constantin.

Ovinele cu nume de flori și-au câștigat numele și datorită numărului mare de miei la fătare și a productivității de 4 litri de lapte pe zi.

Boss este cel mai arătos și cel mai des fotografiat berbec din cei 15 berbeci ai fermei. Unii poarta numele persoanelor de la care au fost cumpărați, cum ar fi berbecul Nicușor, procurat de la Nicu, prieten cu Constantin. „Din acest sezon, am păstrat și 50 mieluți, pentru mine. Nu le-am dat încă nume, dar avem timp să alegem, pentru că vom petrece destul timp alături de ei”.

„Digitalizarea ne ușurează enorm munca”

Toți cei 50 mieluți au fost cipați și informația despre ei a fost introdusă în noul sistem de monitorizare a fermei UNIFORM-Agri, adoptată recent de Constantin Roșca și de Lilian Racicovschi, alt membru al Clusterului „Ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca”, creat în 2023 cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și al Elveției.

Astfel, în jur de 250 de ovine au fost echipate cu crotalii electronice importate din Olanda, care pot oferi acces la o bază de date cu informație, introdusă de fermier, despre originea, linia parentală, starea de sănătate a animalului și alte date utile incluse periodic. Aceasta a fost posibil datorită susținerii financiare și consilierii oferite în cadrul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Guvernul Elveției.

Înainte, evidența ovinelor era dusă manual de către fermieri în carnete, dar era complicat de urmărit familii întregi de animale și gradele de rudenie dintre ele. Tot în carnete erau notate bolile și liniile genealogice care trebuiau dezvoltate sau eliminate.

„Digitalizarea ne ușurează enorm munca, pentru că, odată cu ciparea oilor sau caprelor, știm exact când animalul trebuie să fete sau când a avut loc împerecherea, fără să o mai prindem și stresăm, deoarece dispozitivul electronic care este la dispoziția fermierului ‘citește’ toate datele necesare”, spune Constantin Roșca.

Crotaliile electronice: trasabilitate, eficiență, animale sănătoase

Acum, sistemul modern UNIFORM-Agri permite monitorizarea în ansamblu a fermei, luarea deciziilor strategice și intervențiilor timpurii pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor.

„Cred că în 5-7 ani, toți fermierii ar trebui să treacă la digitalizarea evidenței animalelor, pentru că asta înseamnă nu doar o evidență corectă și sigură a animalelor, dar și trasabilitate, și o fermă bine organizată, care poate fi gestionată de la distanță. Mă bucură faptul că, pentru prima dată, dacă vom introduce în sistem toate datele necesare o să putem cunoaște mai exact cât lapte dă fiecare oaie, câți miei produce și care sunt cele mai bune animale pentru reproducere, fără să mai facem totul ‘după ochi’, cum se făcea înainte”, spune Lilian Racicovschi.

Fermele antreprenorilor Constantin Roșca și Lilian Racicovschi sunt primele din țară care au testat ciparea ovinelor, iar alți doi membri ai Clusterului „Ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca”, Andrei Guțu și Nicolae Strogoteanu, urmează să adopte software-ul și să cipeze animalele de la fermele lor.

În cadrul procesului de digitalizare, fermierii au participat la două instruiri online și au fost ghidați de Ana Pancrat-Boet, antreprenoare și proprietară de fermă de bovine din raionul Edineț, cunoscută drept pionieră în implementarea și promovarea soluțiilor digitale.

„Beneficiile digitalizării fermelor de animale sunt multiple, aceasta aducând mai multă claritate asupra întregului sistem și a fiecărui proces în parte. Costurile sunt reduse, întrucât cântărirea regulată a animalelor contribuie la depistarea timpurie a problemelor și la separarea rapidă a animalelor bolnave pentru analize și tratament. Producția de lapte crește datorită vizualizării complexe și detaliate a datelor care permite fermierilor să ia decizii cum ar fi selecția celor mai productive animale și separarea lor de cele mai puțin productive, direcționând astfel fiecare exemplar către producția de lapte sau către îngrășarea pentru carne”, explică Ana Pancrat-Boet.

Introducerea datelor în baza de date despre animale, o rutină care se învață

„Cea mai complicată parte este crearea deprinderilor de a introduce regulat informația în sistem. Este o tehnologie nouă și un proces continuu, zilnic. Necesită timp ca să prinzi ritmul și să o faci regulat, ca alergatul dimineața. Datele se introduc atunci când animalele se nasc, mor, când se îmbolnăvesc, când sunt cântărite sau sacrificate, când sunt vaccinate sau primesc tratamente. Aceasta permite fermierilor să monitorizeze mai bine starea fermei, să identifice cele mai productive animale și să înțeleagă ce regim de îngrijire li se potrivește pentru a deveni mai productive și mai sănătoase”, susține Traian Chivriga, consultant pe digitalizare al proiectului PNUD.

„Pe parcurs, vom testa și alte tehnologii, sigur vor urma multe inovații în domeniu, căci totul se mișcă foarte rapid. Dacă înainte, sectorul bovinelor era cel mai digitalizat datorită cererii mari a cărnii, acum și fermele de ovine și caprine trec la altă etapă”, spune Constantin Roșca.

Trasabilitatea animalelor, cerință de bază UE pentru protecția consumatorilor și prevenirea bolilor

Crotaliile simple, ca instrument de identificare a animalelor, sunt obligatorii din 2006.

În Moldova, ciparea a fost inițial introdusă voluntar pentru animalele scumpe de companie, datorită riscurilor legate de furturi. Ce ține de animalele producătoare de lapte și carne, unul dintre cele mai importante avantaje ale cipării animalelor este trasabilitatea, un proces care permite evidența strictă a fiecărui exemplar, de la naștere până la sacrificare.

Această practică a devenit crucială în contextul unor crize sanitare, precum encefalopatia spongiformă bovină sau boala vacii nebune, când verificarea rapidă a originii și istoricului unui animal putea preveni răspândirea bolii. Mai mult de atât, trasabilitatea permite identificarea sursei problemelor în cazul produselor neconforme, oferind consumatorilor încredere că problema va fi rapid identificată și soluționată.

În Uniunea Europeană, trasabilitatea animalelor este o cerință de bază pentru protecția consumatorilor și prevenirea bolilor. De exemplu, în Franța, sistemele avansate de identificare permit transferul informațiilor din crotaliul animalului pe eticheta produselor finale, cum ar fi carcasele din abatoare regionale. Astfel, se pot obține date despre vârsta, starea de sănătate și istoricul genetic al animalului, inclusiv vaccinările și tratamentul aplicat în caz de boli.

„Ca și consumatori, este important să avem încredere că, atunci când apar dubii legate de calitatea unui produs, este absolut firesc să cerem mai multe informații despre originea acestuia. Avem familii, copii, iar sănătatea este o prioritate, de aceea trebuie să manifestăm mai multă inițiativă civică și să ne revendicăm dreptul de a avea acces la produse alimentare sigure și de calitate. Ciparea animalelor reprezintă o verigă esențială în acest lanț și vine la pachet cu asumarea responsabilității de către producător, procesator, agențiile de verificare a calității și, nu în ultimul rând, consumatorul. Și consumatorul are obligația morală de a reacționa atunci când are îndoieli cu privire la produsul pe care îl pune pe masa familiei”, spune Oleg Mașner, expert în zootehnie, consultant PNUD.

Trasabilitatea produselor de origine animală este esențială pentru accesarea piețelor europene, deoarece fiecare transport este înregistrat în baza de date comună a UE, și poate fi urmărit pe întregul lanț de distribuție, iar fiecare lot de marfă poate fi monitorizat în detaliu.

„Totuși, în viitorul apropiat, ne propunem să modificăm legea pentru a include și crotalii cu cipuri sau cipurile subcutanate ca metodă oficială de identificare. Cipurile sunt mai ușor de citit, mai estetice și deja utilizate de mulți fermieri, însă nu sunt încă recunoscute oficial. Curând, aceștia vor putea alege între cele două metode, în funcție de preferințele lor. Atât crotaliile cu cipuri, cipurile subcutanate, cât și dispozitivele de citire sunt subvenționate”, explică Valentin Roșca, șef al Direcţiei politici în sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

În viitorul apropiat, fermele din Republica Moldova care vor folosi astfel de baze de date urmează să obțină și subvenții adiționale, fermierii fiind motivați nu doar prin avantajele directe ale digitalizării — cum ar fi creșterea productivității și reducerea cheltuielilor neproductive — dar și prin sprijin financiar concret.

Registrul Fermierilor - digitalizarea la scară largă a sectorului agricol

Transformarea digitală în domeniul agricol continuă să capete contur și prin inițiative la scară națională, precum Registrul Fermierilor - o platformă digitală care va permite gestionarea centralizată a datelor despre activitatea agricolă, de la înregistrarea fermierilor până la monitorizarea terenurilor și acordarea subvențiilor. Pilotul registrului a fost dezvoltat în cadrul unui proiect implementat de PNUD Moldova, în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, și cu sprijinul Guvernului Japoniei, și a fost testat în baza datelor din mai multe raioane din țară.

Prin acest sistem, fermierii vor putea fi înregistrați mai eficient, iar autoritățile vor avea acces la date actualizate despre utilizarea terenurilor, culturile înființate și istoricul subvențiilor. Platforma va integra module complementare, precum sistemul de identificare a parcelelor agricole, vizualizarea imaginilor din satelit și algoritmi de inteligență artificială care vor contribui la delimitarea automatizată a parcelelor și recunoașterea tipurilor de culturi. Datele colectate vor putea fi accesate în timp real, oferind astfel o imagine clară asupra activității agricole din întreaga țară.

În plus, sistemul va permite o mai bună trasabilitate a fondurilor publice, reducerea erorilor umane și simplificarea procedurilor administrative. Fermierii vor avea la dispoziție un instrument digital care le va ușura interacțiunea cu instituțiile publice, iar autoritățile vor putea lua decizii mai bine fundamentate, pe baza unor date structurate și validate.

Această inițiativă digitală vine în completarea eforturilor la nivel local, contribuind la consolidarea unui sector agricol mai eficient, mai transparent și mai pregătit pentru cerințele piețelor internaționale.

Cor. Lilia Grubîi