FMI despre noul program cu Republica Moldova: va contribui la promovarea reformelor menite să susțină o creștere economică mai durabilă

Noul Program cu Fondul Monetar Internațional (FMI) va contribui la ancorarea stabilității macroeconomice în contextul incertitudinilor globale persistente, la consolidarea cadrului de politici și la promovarea reformelor structurale menite să susțină o creștere economică mai durabilă și incluzivă, precum și la sprijinirea obiectivului strategic al Republicii Moldova de avansare în realizarea agendei de aderare la Uniunea Europeană. Despre aceasta a comunicat astăzi FMI, după ce autoritățile au anunțat că Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program fără finanțare, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), informează MOLDPRES.

Decizia a fost anunțată după ce o echipă de experți a FMI, condusă de Alina Iancu, s-a aflat la Chișinău în perioada 7-20 mai și a avut întrevederi cu autoritățile Republicii Moldova în contextul solicitării privind un nou program.


„Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile”, a declarat Alina Iancu, la finalul vizitei.


Potrivit oficialului, deși economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, în pofida crizei energetice de la începutul anului, un nou șoc energetic afectează activitatea economică și sporește presiunile inflaționiste în 2026.


„PIB-ul real a crescut anul trecut cu 2,4 la sută, fiind susținut de cererea internă rezilientă și de redresarea puternică a activității economice din sectorul agricol. Inflația totală medie în 2025 a fost 7,8 la sută și a revenit la începutul anului în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), de 5±1,5 la sută, pe măsura scăderii presiunii de pe partea prețurilor la produsele alimentare și resursele energetice. Totuși, noul șoc energetic generat de războiul din Orientul Mijlociu reduce creșterea economică și accelerează inflația. Se preconizează că ritmul de creștere economică va încetini în acest an până la 1,5 la sută, întrucât costurile mai mari ale resurselor energetice și cererea externă mai slabă vor limita consumul, investițiile și exporturile. Estimăm că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1 la sută, iar deficitul contului curent va crește până la 22,1 la sută din PIB”, a subliniat Alina Iancu.


Ea a adăugat că perspectivele Republicii Moldova depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina.


„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, a atenționat FMI.


Acordul privind noul Program urmează să fie propus spre aprobare Consiliului de directori executivi al FMI.

Conform parametrilor programului, politica bugetar-fiscală va avea o traiectorie de consolidare credibilă a bugetului pe termen mediu. Astfel, autoritățile de la Chișinău își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Acest obiectiv va fi atins prin reforme ample menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor, a menționat FMI.

La fel, reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat.

În același timp, BNM va continua să monitorizeze îndeaproape situația macroeconomică și riscurile inflaționiste și să utilizeze instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor.

Alte reforme în cadrul programului se vor concentra pe protejarea utilizării banului public. Totodată, îmbunătățirea calității, gradului de acoperire și promptitudinii statisticilor economice vor sprijini procesul de elaborare a politicilor. Politicile și reformele incluse în programul PCI vor susține, de asemenea, aspirația strategică a Republicii Moldova de a avansa în realizarea agendei de aderare la Uniunea Europeană.


	
Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani. Premierul Alexandru Munteanu: „Este un semnal clar că ne mișcăm în direcția corectă”