Moldova#35 – Ce am construit // Ministrul Energiei, Dorin Junghietu: „Sectorul energetic al Republicii Moldova nu mai este definit de dependență, ci de integrare europeană, diversificare și reziliență”

Cu prilejul celor 35 de ani de Independență, MOLDPRES continuă rubrica „MOLDOVA#35 – Ce am construit”, dedicată realizărilor Republicii Moldova și transformărilor care au marcat dezvoltarea țării. În cadrul rubricii, miniștrii fac bilanțul activității din domeniile pe care le gestionează și vorbesc despre rezultatele obținute și proiectele care au contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova. De la economie și infrastructură până la educație, cultură, sănătate, agricultură, energie și integrare europeană, fiecare ediție aduce în prim-plan schimbările și rezultatele din domeniile esențiale pentru țară.

În cei 35 de ani de independență, sectorul energetic al Republicii Moldova a trecut prin transformări profunde, iar în prezent, acesta nu mai este definit de dependență, ci de integrare europeană, diversificare și reziliență. Astăzi, Republica Moldova construiește, pas cu pas, independența energetică. Nu în sensul izolării, ci al integrării într-o piață europeană competitivă, diversificată și sigură. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a subliniat că securitatea energetică este una dintre condițiile fundamentale ale independenței statului.

Potrivit ministrului, acum 35 de ani, independența politică nu era însoțită și de independență energetică.


„Republica Moldova moștenea un sistem construit pentru o altă realitate geopolitică, dependent aproape integral de o singură sursă de gaze naturale și de energia electrică produsă în regiunea transnistreană. Infrastructura era proiectată pentru un spațiu comun, nu pentru un stat independent, iar opțiunile de aprovizionare erau limitate”, afirmă oficialul.


Dorin Junghietu a subliniat că evoluția sectorului energetic în cei 35 de ani de independență a urmat trei etape distincte. Prima a fost perioada în care Republica Moldova a administrat un sistem energetic moștenit, caracterizat prin dependențe structurale și investiții insuficiente. A doua etapă a fost cea a conștientizării vulnerabilităților.


„Crizele energetice din ultimii ani au demonstrat că energia nu este doar o resursă economică, ci și un element esențial al securității naționale. Ele au accelerat reforme și investiții care, în condiții normale, probabil s-ar fi realizat într-un interval mult mai lung”, a spus oficialul.


El a adăugat că astăzi ne aflăm într-o a treia etapă, cea în care „Republica Moldova construiește, pas cu pas, independența energetică, nu în sensul izolării, ci al integrării într-o piață europeană competitivă, diversificată și sigură”.

În acest context, prima și cea mai importantă transformare este reducerea dependenței de un singur furnizor de resurse energetice, a menționat Dorin Junghietu. Astfel, gazele naturale consumate pe malul drept al Nistrului sunt procurate de pe piețele europene încă din decembrie 2022, iar de la începutul anului 2025 energia electrică produsă de MGRES nu mai reprezintă baza alimentării țării.


„Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare și a demonstrat că poate funcționa fără dependențele care au marcat primele decenii de independență. În paralel, țara a devenit parte a Coridorului Vertical de gaze naturale, contribuind inclusiv la dezvoltarea unui nou traseu regional de transport al gazelor între Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina”, a spus ministrul.


Dorin Junghietu a accentuat că această schimbare nu ar fi fost posibilă fără investițiile în infrastructura strategică.


„Sincronizarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E, în martie 2022, a reprezentat unul dintre cele mai importante momente din istoria energetică a țării. Astăzi, acest proces este consolidat prin dezvoltarea interconexiunilor cu România. Linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău este practic finalizată, linia Bălți–Suceava este în proces de proiectare, iar proiectul Strășeni–Gutinaș, ce beneficiază de sprijinul Guvernului Statelor Unite, la fel avansează”, a punctat șeful de la Energie.


Oficialul a completat că, împreună, aceste investiții vor crește semnificativ capacitatea Republicii Moldova de a importa energie de pe piața europeană și vor consolida securitatea alimentării pentru următoarele decenii.



În același timp, securitatea energetică înseamnă și pregătirea pentru situații excepționale. Republica Moldova și-a constituit stocuri de securitate de gaze naturale peste cerințele minime europene și a creat cadrul legal pentru constituirea stocurilor strategice de produse petroliere, echivalente cu 90 de zile de importuri nete.


„Sunt măsuri care sporesc reziliența țării și reduc riscurile generate de eventuale crize regionale sau internaționale”, a afirmat Dorin Junghietu.


O altă transformare majoră notată de ministrul Energiei este dezvoltarea energiei regenerabile. În doar câțiva ani, capacitatea instalată din surse regenerabile a crescut de peste 13 ori, depășind 1 070 MW. Dacă în 2020 energia verde acoperea doar o mică parte din consumul național, astăzi aceasta contribuie cu peste 24% din energia electrică utilizată în Republica Moldova. În același timp, primele licitații competitive organizate de stat au atras investiții private de sute de milioane de euro și au demonstrat că energia regenerabilă este nu doar cea mai curată, ci și una dintre cele mai competitive surse de energie disponibile. Lansarea pieței de echilibrare și dezvoltarea capacităților de stocare completează această transformare și permit integrarea în siguranță a unor volume tot mai mari de energie regenerabilă în sistemul electroenergetic național, a afirmat ministrul.

În paralel cu investițiile în infrastructură, Republica Moldova a construit și instituțiile unei piețe moderne. Au fost lansate Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică, administrate de Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), după modelul european. Totodată, liberalizarea treptată a pieței gazelor naturale și implementarea prevederilor Pachetului III Energetic al Uniunii Europene au creat premisele unei piețe mai transparente, mai concurențiale și mai eficiente. Dorin Junghietu a opinat că aceste reforme reprezintă fundația viitoarei integrări complete în piața energetică europeană.

Șeful de Energie a punctat că schimbările nu se reflectă doar în marile proiecte de infrastructură, ci și în viața de zi cu zi a cetățenilor. Programele naționale de eficiență energetică, precum FEERM, „Casa Verde”, „Gospodării Rurale Vulnerabile” sau EcoVoucher, sprijină renovarea energetică a locuințelor, reduc consumul de energie și diminuează facturile. În paralel, instalarea contoarelor inteligente și digitalizarea rețelelor permit o gestionare mai eficientă a consumului și oferă consumatorilor servicii moderne, comparabile cu cele existente în statele Uniunii Europene, constată ministrul.


„Un capitol important îl reprezintă și modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică. Investițiile realizate în municipiile Chișinău și Bălți au redus pierderile de energie, au crescut eficiența sistemelor de termoficare și au îmbunătățit confortul consumatorilor. În prezent, sunt în proces de lansare două mari proiecte de trecere a majorității blocurilor din Chișinău și Bălți la distribuția pe orizontală a agentului termic, ceea ce va spori și mai mult confortul termic și va reduce facturile familiilor. În același timp, proiectele aflate în implementare, inclusiv dezvoltarea unor noi capacități de cogenerare de înaltă eficiență, vor contribui la creșterea securității energetice și la reducerea consumului de combustibili în următorii ani”, a punctat Dorin Junghietu.


Toate aceste transformări au fost însoțite de un proces amplu de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene.


„Evaluările succesive ale Comisiei Europene confirmă progresul constant al Republicii Moldova în domeniul energiei, de la un nivel redus de pregătire în urmă cu câțiva ani la un nivel situat astăzi între moderat și bun. Aceste aprecieri reflectă nu doar adoptarea legislației europene, ci și implementarea efectivă a reformelor, de la dezvoltarea piețelor de energie până la promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile”, a accentuat Dorin Junghietu.


Un moment esențial a fost dezvoltarea interconectărilor cu România, subliniază ministrul Junghietu. Potrivit lui, gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, finalizat în 2021, a creat pentru prima dată o alternativă fizică reală de aprovizionare cu gaze naturale din piața europeană și poate asigura necesarul anual de consum al malului drept. Dorin Junghietu a adăugat că importanța sa a devenit evidentă în criza energetică din 2022, când reducerea livrărilor Gazprom a fost compensată prin achiziții din surse alternative. Din decembrie 2022, necesarul de gaze al consumatorilor de pe malul drept este acoperit din piața europeană, fiind utilizate inclusiv capacități de stocare din România și Ucraina.

Dorin Junghietu a accentuat că cei 35 de ani de independență au evidențiat faptul că securitatea energetică nu este doar un obiectiv al sectorului energetic, ci este una dintre condițiile fundamentale ale independenței statului.


„Astăzi, Republica Moldova are mai multe surse de aprovizionare, este conectată la sistemul energetic european, produce tot mai multă energie acasă și construiește un sector energetic modern, competitiv și rezilient. Nu am încheiat acest proces, însă am construit fundația pe care se va dezvolta economia țării în următoarele decenii. Iar aceasta este una dintre cele mai importante realizări ale Republicii Moldova în cei 35 de ani de independență”, a declarat ministrul.


Privind spre viitor, provocările rămân semnificative, constată ministrul Energiei. Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să finalizeze interconectările cu România, să continue investițiile în producția internă de energie, în capacitățile de stocare și în modernizarea infrastructurii.


„Însă direcția este deja ireversibilă. Sectorul energetic al Republicii Moldova nu mai este definit de dependență, ci de integrare europeană, diversificare și reziliență”, a accentuat șeful de la Energie.