Șase situri din Orhei și Rezina, incluse în prima etapă a monitorizării naționale a solurilor

Republica Moldova reia monitorizarea sistematică a stării solurilor, printr-o campanie de prelevare a probelor la șase situri permanente din raioanele Orhei și Rezina. Acțiunea este desfășurată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în parteneriat cu Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și cu suportul științific al Institutului Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (IP INCAAMV), transmite MOLDPRES.

Campania are loc în cadrul proiectului privind neutralitatea degradării terenurilor, implementat de FAO și finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF), și urmărește obținerea unor date actualizate despre starea solurilor din țară.

Ultima cartare pedologică sistematică la nivel național a fost realizată în urmă cu mai multe decenii, iar informațiile existente nu mai reflectă în totalitate situația actuală din teren. În acest context, noile date urmează să ofere o bază pentru decizii privind fertilizarea, ameliorarea și protecția terenurilor.

La cele șase situri din Orhei și Rezina, specialiștii vor descrie solul pe straturi și vor preleva probe pentru analiza a cel puțin 11 indicatori de bază, printre care aciditatea, conținutul de humus și carbon organic, textura, densitatea aparentă și rata de eroziune.

La nivel național, rețeaua de monitorizare prevede până la 136 de situri care necesită astfel de lucrări.


„Cu sprijinul FAO readucem monitorizarea solului în activitatea curentă și stabilim proceduri unitare de teren și de laborator, pe care le vom putea repeta la fiecare sit din rețeaua națională. Apreciem acest parteneriat, care ne ajută să transformăm o intenție de mulți ani într-o activitate concretă”, a declarat directoarea ANIF, Svetlana Ghetmancenco.


După validarea științifică de către IP INCAAMV, datele georeferențiate vor fi pregătite pentru integrarea în Sistemul Informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova” și în geoportalul Infrastructurii Naționale de Date Spațiale (INDS).

Fiecare probă va primi un cod unic, un lanț de custodie și un certificat de laborator, în cadrul unui sistem de management al calității aliniat la standardul EN ISO/IEC 17025. Datele vor fi disponibile într-un format deschis, însoțit de metadate, ceea ce va permite racordarea lor la standardele europene INSPIRE și utilizarea în raportările la nivel european.

Potrivit managerului de proiect FAO, Mihai Ojog, obiectivul este instituirea unui sistem durabil de monitorizare a stării solurilor.


„Rolul FAO este să ajute Republica Moldova să pună în funcțiune un sistem propriu și durabil de urmărire a stării solului, pentru a avea instrumentele și capacitatea de a-l proteja sistematic, iar racordarea la standardele europene face ca aceste date să conteze și dincolo de granițele țării”, a menționat Mihai Ojog.


Datele obținute vor putea fi utilizate și de agricultori și autoritățile locale. Acestea vor oferi informații despre aciditatea solului, conținutul de humus, riscul de eroziune și capacitatea de reținere a apei. Informațiile pot sta la baza unor decizii mai precise privind alegerea culturilor, aplicarea îngrășămintelor și măsurile de protecție a terenurilor agricole.

Campania de teren va fi urmată de analize de laborator, validarea datelor și elaborarea a șase rapoarte pentru fiecare sit, precum și a unei sinteze comparative. Întregul ciclu urmează să se desfășoare pe parcursul a 120 de zile și va constitui un model pentru extinderea treptată a rețelei naționale de monitorizare a calității solurilor.

Din 2020, în cadrul proiectului privind neutralitatea degradării terenurilor, au fost realizate mai multe acțiuni pentru conservarea solului. Printre acestea se numără elaborarea și instituționalizarea metodologiei de monitorizare a calității solurilor, realizarea hărților și seturilor de date GIS privind utilizarea terenurilor, productivitatea și carbonul organic pe o suprafață-pilot de circa 95.000 de hectare, precum și evaluarea perdelelor forestiere de protecție.

De asemenea, proiectul prevede reabilitarea a circa 130 de hectare de perdele forestiere, care protejează peste 10.000 de hectare de terenuri agricole, elaborarea Strategiei de neutralitate a degradării terenurilor și a 32 de planuri locale de acțiune.

În cadrul Școlilor de Câmp pentru Fermieri, dedicate promovării practicilor agricole adaptate la schimbările climatice, au participat peste 1.600 de agricultori.