Serghei Diaconu, despre starea de urgență: „Este exclusă orice schemă în procedurile de achiziții aplicate în situații de criză”

Orice procedură de achiziție aplicată în regim de criză va fi supusă controlului și nu va permite apariția unor scheme, a declarat Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor. Precizarea a fost făcută în contextul în care autoritățile propun declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile, transmite MOLDPRES.

Întrebat dacă devierile de la regimul obișnuit al achizițiilor, care ar putea fi aplicate în situații de criză, creează posibilitatea apariției unor scheme, Serghei Diaconu a exclus acest scenariu.


„Absolut exclus, pentru că toți și eu am mai repetat, în conformitate cu modificările care au fost propuse și au fost schimbate în legătură cu managementul crizelor, noi suntem obligați, ca și Guvernul, ori de câte ori CNMC-ul sau Comisia Națională de Management al Crizelor aprobă decizii, să le prezentăm Guvernului în decurs de cel mult 72 de ore, toate deciziile, cu toată motivarea. Deputații, inclusiv, au dreptul să intervină asupra acestor decizii”, a spus Diaconu.


Potrivit acestuia, măsurile adoptate în situații de criză trebuie să rămână în limitele Constituției și ale legislației.


„Este exclusă orice schemă sau orice deviere de la normele care ar fi constituționale sau ar fi fără monitorizare. Deci nu este posibilă o schemă sau o procedură care să contravină Constituției, interesului cetățeanului sau altul”, a declarat șeful CNMC.


Guvernul a aprobat propunerea de declarare a stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, la nivel național, pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Propunerea urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare și aprobare. Măsura este prezentată de autorități drept una preventivă, menită să permită intervenția rapidă în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți și apă.


	
Guvernul propune instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile


Stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. Potrivit autorităților, riscurile care au determinat instituirea acestora se mențin, iar apropierea sezonului rece poate amplifica presiunile asupra sistemului energetic și asupra resurselor disponibile.

Pentru această iarnă, circa 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova urmează să fie acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400–450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Autoritățile susțin că, în prezent, nu există riscul insuficienței volumelor de gaze, însă evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse suplimentare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii.

Situația de pe piața carburanților s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum, iar 109 stații raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt estimate la circa 10 zile, iar numărul stațiilor care semnalează lipsuri a scăzut la mai puțin de șapte.

Totodată, autoritățile menționează că riscurile externe se mențin, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale. Vulnerabilitatea aprovizionării cu produse petroliere și necesitatea menținerii unor stocuri suficiente au fost anterior printre motivele pentru instituirea și prelungirea măsurilor de alertă în sectorul energetic.

Un alt risc îl reprezintă deficitul hidrologic sever de pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, implicit, alimentarea populației cu apă potabilă.

Autoritățile subliniază că riscurile din cele două sectoare sunt interconectate. Infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, în timp ce seceta reduce, la rândul său, producția de energie hidroelectrică.

În cazul aprobării de către Parlament, starea de urgență va permite autorităților să adopte, atunci când situația o va impune, măsuri temporare și proporționale pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Guvernul trebuie să se concentreze în perioada următoare pe măsurile care pot reduce impactul riscurilor asupra populației, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece.


„În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de Guvern devine o prioritate absolută”, a spus premierul.


Potrivit lui Tofan, măsurile trebuie adoptate din timp, înainte ca eventualele riscuri externe să se transforme în probleme directe pentru populație. Obiectivul autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și menținerea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților, precum și a funcționării serviciilor esențiale.

Propunerea privind declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic urmează să fie transmisă Parlamentului pentru examinare și aprobare.