VIDEO // Agricultura și industria alimentară, între armonizarea legislației europene și pregătirea producătorilor pentru piața UE. Ce priorități au autoritățile și sectorul privat

Republica Moldova trebuie să accelereze în următorii doi ani pregătirea sectorului agricol și a industriei alimentare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Capitolele care vizează agricultura și siguranța alimentelor presupun un volum mare de muncă atât pentru autorități, cât și pentru agenții economici, iar printre priorități se numără acreditarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), modernizarea sistemelor de control, extinderea listei producătorilor autorizați să exporte pe piața europeană și pregătirea întreprinderilor pentru respectarea standardelor comunitare. Subiectele au fost discutate în cadrul unui panel al Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai mediului de afaceri, transmite MOLDPRES.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a atras atenția asupra volumului de lucru pe care îl presupune armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar. Cele trei capitole aflate în responsabilitatea ministerului – 11, 12 și 13, din clusterul 5 – reprezintă aproximativ o treime din întregul acquis comunitar.


„Trei capitole pe care le avem noi în gestiune, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), capitolul 11, 12, 13 din clusterul 5, constituie circa o treime din întregul acquis comunitar. Deci să ne închipuim volumul de lucru care trebuie să fie depus de către ministerul nostru împreună cu toate agențiile implicate, nu vorbesc acum doar de aparatul MAIA”, a declarat ministrul.


Oficialul a menționat că procesul de aderare nu se rezumă la adoptarea legislației europene, ci presupune și pregătirea sectorului agricol pentru a funcționa în condițiile unei piețe comune.


„Lucrul titanic este depus nu numai de către autoritățile publice centrale, dar și de către industrie, pentru că în procesul de aderare la Uniunea Europeană implementarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene este una, dar noi trebuie să pregătim sectorul agrar pentru convergență cu economia în general și agricultura per se a Uniunii Europene”, a afirmat Osmochescu.


Potrivit ministrului, dintre cele trei capitole, capitolul 13, care vizează pescuitul și acvacultura, este cel mai avansat. Republica Moldova nu are ieșire la mare sau la ocean, iar acest lucru simplifică o parte dintre angajamentele de negociere.


„Capitolul 13 este cel mai simplu, pentru că ține de pescuit, acvacultură, noi fiind un stat riveran unei mări sau unui ocean, nu avem bătaie de cap de a negocia din perspectiva cotelor de pescuit, acces și așa mai departe”, a explicat oficialul.


El a menționat că, potrivit evaluării prezentate în raportul de extindere pentru 2026, aproximativ 90% dintre angajamentele Republicii Moldova în acest capitol au fost deja implementate.


„Noi astăzi dimineață am văzut, când ni s-au prezentat reușitele din raportul de extindere în 2026, că suntem cu o culoare verde în capitolul 13, circa 90% din toate angajamentele pe care le avem au fost deja implementate. În schimb, capitolele 11 – Agricultură și 12 – Siguranța alimentelor vor necesita un efort considerabil în 2027. Foaia de parcurs prevede închiderea provizorie a capitolelor în a doua jumătate a anului viitor, însă autoritățile ar putea avansa mai rapid în domeniul siguranței alimentelor”, a spus ministrul.


Eugeniu Osmochescu a relatat că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Republica Moldova a găzduit o misiune de evaluare a Direcției Generale pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene – DG SANTE. În urma discuțiilor, reprezentanții europeni au transmis că ar putea fi posibilă închiderea provizorie a capitolului 12 chiar în vara anului 2027.


„Ne-am bucurat foarte mult, pentru că este un kudos pentru lucrul care a fost efectuat de către Republica Moldova și de către sectorul privat, dar, pe de altă parte, puțin ne-am încordat, pentru că unele acțiuni sunt stabilite pentru tot anul 2027”, a declarat oficialul.


Acesta a respins criticile potrivit cărora unele măsuri ar fi realizate doar pentru a bifa angajamentele asumate în procesul de aderare.


„Cel mai important este, și asta trebuie să înțeleagă în special telespectatorii noștri, dar și cei care ne critică foarte mult, că noi implementăm foarte multe acțiuni doar pentru a bifa căsuțele planurilor pe care ni le-am asumat. Nu este adevărat”, a afirmat ministrul.


El a precizat că, în perioada 2026–2027, autoritățile trebuie să îndeplinească trei criterii de închidere provizorie în domeniul siguranței alimentelor, în colaborare cu ANSA.

Un alt obiectiv important pentru anul 2027 este acreditarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Ministrul a explicat că pregătirea instituției este necesară în perspectiva accesării fondurilor europene de preaderare, dar și pentru ca Republica Moldova să fie pregătită să gestioneze mecanismele de finanțare disponibile statelor membre.


„2027 va fi un an crucial pentru a acredita AIPA, agenția noastră de plăți. Și aici trebuie să înțelegem foarte bine că în 2028 Uniunea Europeană va intra într-un nou ciclu bugetar. Propunerea bugetului pentru noul ciclu, care începe în 2028, este de circa două trilioane de euro”, a declarat ministrul.


Potrivit acestuia, viitorul buget european va include componenta „Europa globală”, din care vor putea beneficia și statele candidate, inclusiv pentru domeniul agricol.


„În cadrul bugetar care începe în 2028 este o componentă numită «Europa globală», de unde vor beneficia și statele candidate. În această componentă «Europa globală» este inclusă și agricultura și ajutorul care trebuie să vină inclusiv în statele candidate pentru domeniul agrar”, a explicat şeful MAIA.


Ministrul a menționat că noul cadru financiar va avea un mecanism diferit de sprijin pentru mai multe domenii, cu anumite plafonări, iar posibilitatea realocării fondurilor va depinde de modul în care va fi aprobat bugetul european.


„Dacă se valorifică toată suma care este destinată domeniului agrar, putem beneficia din sume din alte domenii. Bine, asta să vedem. Este o necunoscută pentru moment, vom vedea cum se va adopta bugetul Uniunii Europene”, a spus el.


Republica Moldova nu a beneficiat până acum de fondurile de preaderare pentru agricultură, deoarece nu a fost inclusă în actualul ciclu bugetar, care se încheie în 2027. Ministrul a explicat că, din punctul de vedere al integrării europene, țara a avansat mai rapid pe dimensiunea politică decât pe cea economică.

„Noi, dacă ne închipuim cum avansăm ca stat în integrarea noastră europeană și procesul de aderare la Uniunea Europeană, politic noi suntem cu mult mai avansați decât economic”, a declarat acesta.


„Noi nu am avut luxul timpului pe care l-au avut statele, de exemplu, din Balcanii de Vest, motiv pentru care până în prezent noi nu am putut beneficia de fonduri de preaderare. Nu am fost incluși în ciclul bugetar existent, care se încheie în 2027. Începând cu 2028 o putem să o facem”, a adăugat ministrul.


Pentru a accesa aceste resurse, AIPA trebuie să îndeplinească cerințele de acreditare și să dispună de sisteme informaționale compatibile cu mecanismele europene.


„Pentru a beneficia de fonduri de preaderare trebuie să acredităm AIPA, care este agenția noastră de plăți, care va putea beneficia de o pârghie informațională, sunt mai multe sisteme informaționale, pentru fondurile de preaderare”, a precizat oficialul.


El a menționat că pregătirea instituției trebuie să țină cont și de statutul viitor al Republicii Moldova de stat membru al Uniunii Europene. Printre sistemele care trebuie dezvoltate sau adaptate se numără Sistemul Integrat de Administrare și Control, Registrul Fermierilor și Sistemul de identificare a parcelelor.


„Noi trebuie să pregătim AIPA deja pentru momentul de stat membru al Uniunii Europene. Și foarte multe din sistemele informaționale pe care le avem trebuie să fie pregătite nu numai în 2027, dar trebuie să fie pregătite pentru momentul când suntem stat cu drepturi depline al Uniunii Europene. Și aici vorbim de IACS, de exemplu, Registrul Fermierilor, Sistemul de identificare a parcelelor și așa mai departe”, a spus ministrul.


Totodată, statul va trebui să ofere sprijin tehnic producătorilor pentru transferul de cunoștințe și adaptarea la noile cerințe.

„Noi trebuie să venim cu o asistență pentru sectorul privat în transferul de cunoștințe”, a subliniat oficialul.

La finalul intervenției, ministrul s-a declarat optimist în privința respectării calendarului de pregătire pentru aderare.


„Pe scurt, suntem optimiști, suntem pozitivi, nu avem derapaje din perspectiva timpului, capitolul 13 este cel mai avansat, 11 și 12 împreună cu ANSA și AIPA și sectorul privat îl facem foarte frumos”, a afirmat acesta.


Printre domeniile care necesită atenție sporită, ministrul a menționat laptele în vrac și a anunțat că autoritățile își propun să dea în exploatare până la sfârșitul anului o unitate de procesare a subproduselor de origine animală.


„Avem anumite domenii care sunt cele mai problematice în Republica Moldova, de exemplu, laptele în vrac. La fel trebuie să dăm în exploatare și ne propunem până la sfârșitul anului unitatea de procesare a subproduselor de origine animală, care este o bijuterie în Europa de Sud”, a declarat ministrul.


ANSA pregătește extinderea listei produselor de origine animală care pot ajunge pe piața UE

Directorul general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Manciu, a explicat că domeniul siguranței alimentelor este unul dintre cele mai complexe din capitolul 12, deoarece presupune implementarea unui volum mare de cerințe și verificarea întregului lanț de producție, de la fermă până la procesator.


„Din portofoliul capitolului 12, domeniul de siguranță a alimentelor este cel mai vast, dar și cel mai complex, pentru că însăși partea de implementare presupune tot acel volum despre care a spus domnul ministru”, a declarat şeful ANSA.


Potrivit lui, agenția a depus eforturi pentru ca producătorii din Republica Moldova să poată obține dreptul de a plasa anumite produse de origine animală pe piața Uniunii Europene.


„Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor permanent a încercat să-și facă temele pentru acasă și, drept rezultate, avem anumite produse de origine animală care au obținut dreptul de a fi plasate pe piața Uniunii Europene”, a afirmat Alexandru Manciu.


El a menționat că printre produsele pentru care există deja drept de export se numără unele produse lactate, inclusiv înghețata, carnea proaspătă de pasăre și ouăle din categoria A.


„S-a depus foarte mult efort pentru a fi obținute aceste drepturi și, drept consecință, avem operatori care pot exporta pe piața europeană atât produse lactate, cum ar fi înghețata și alte produse, cât și acele produse de origine animală, cum ar fi carnea proaspătă de pasăre, ouăle, categoria A”, a precizat directorul general al ANSA.


Accesul pe piața europeană presupune respectarea unor cerințe care vizează toate etapele lanțului alimentar. Acestea includ condițiile de creștere și întreținere a animalelor, bunăstarea și biosecuritatea, controlul și depistarea bolilor, trasabilitatea produselor și capacitatea unităților de procesare de a respecta standardele europene.


„Portofoliul include elemente începând cu animalele întreținute în fermă, să vorbim de condiții de bunăstare, condiții de biosecuritate, capacitatea de control și localizare a bolilor animalelor, acel lanț de trasabilitate a produselor alimentare de la fermă până la procesator, dar și capacitatea procesatorului de a asigura prelucrarea acestor produse prin acel sistem integrat HACCP”, a explicat Manciu.


În urma acestor verificări, autoritatea trebuie să poată confirma că produsele respectă cerințele Uniunii Europene.


„Autoritatea să poată confirma și garanta că aceste produse corespund rigorilor Uniunii Europene. Nu este atât de simplu, urmează să depunem și mai mult efort”, a spus reprezentantul ANSA.


Agenția își propune să extindă lista operatorilor autorizați să exporte pe piața comunitară și să obțină recunoașterea pentru noi categorii de produse.


„Sperăm ca lista operatorilor cu drept de export pe piața europeană să devină mai vastă, mai largă, iar în perioada următoare să avem și alte domenii sau alte tipuri de produse care la fel obțin dreptul de a fi plasate pe piața unică europeană”, a afirmat Alexandru Manciu.


Unul dintre domeniile pentru care se lucrează în prezent este exportul cărnii procesate de porc. Potrivit directorului ANSA, au fost deja realizate primele activități și evaluări ale Comisiei Europene, însă există recomandări care trebuie îndeplinite.


„Vorbim de carnea procesată de porc. Avem deja primele activități făcute pe această dimensiune, avem primele evaluări ale Comisiei DG SANTE, dar recunoaștem, avem anumite recomandări la care lucrăm, dar sperăm că împreună cu ramura de profil vom reuși și aici să avem rezultate”, a declarat el.


Printre provocări se numără riscurile epidemiologice regionale, cerințele de bunăstare a animalelor și necesitatea evaluării și clasificării unităților din sector.


„Va trebui să trecem prin acel exercițiu de evaluare a tuturor unităților din domeniu, de a face acea clasificare corespunzătoare și să explicăm clar operatorilor ce mai au de îmbunătățit, astfel încât ei să fie eligibili de a avea acces la piața marii Uniuni Europene”, a menționat Manciu.


Producătorii spun că adaptarea la standardele europene a presupus șase ani de efort și colaborare cu autoritățile

Experiența sectorului privat a fost prezentată de Angela Lupu, director operațional al companiei Sandrilona, care exportă pe piața Uniunii Europene din 2023. Reprezentanta companiei a explicat că procesul de adaptare la cerințele externe a început cu mult înainte de obținerea accesului pe piața comunitară și a presupus colaborare atât cu autoritățile, cât și cu instituțiile de control.

Ea a menționat că întreprinderea exporta deja din 2005 în alte țări, adaptându-și activitatea la cerințele diferitelor piețe.


„Sandrilona face export din 2005 în alte țări și atunci fiecare țară își are cerințele sale și noi, de fiecare dată, ca și companie, am încercat să aplicăm în cadrul activității cele mai stricte cerințe ale altor piețe pe care noi am fost deja până atunci”, a declarat Angela Lupu.


Potrivit acesteia, primele dificultăți au apărut chiar în procesul de pregătire din Republica Moldova.


„La momentul când am depus prima cerere, în 2016, am avut mai multe bariere și uși închise pe teritoriul Republicii Moldova decât extern”, a spus reprezentanta companiei.


Ea a afirmat că, la început, întreprinderea a întâmpinat mai multe dificultăți în relația cu autoritățile decât în ceea ce privește accesul pe piețele externe.


„La început am avut mai multă luptă cu autoritățile decât cu ce ar însemna acces pe o piață externă. Însă, datorită mai multor demersuri și datorită deschiderii autorităților pentru comunicare, ne-am pornit în această luptă ca un pionier, o întreprindere-pilon în care să putem să vedem care ar fi criteriile pe care putem să le implementăm toți”, a afirmat Angela Lupu.


Directoarea operațională a subliniat că procesul de adaptare nu a fost realizat de companie în mod separat, ci în colaborare cu instituțiile responsabile.


„Aș vrea să menționez aici că, de fapt, este o activitate comună împreună cu autoritățile și mă bucur foarte mult că am pe stânga Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și pe dreapta Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pentru că ei sunt cei doi parteneri care au fost alături de noi toată perioada de șase ani în care am încercat să învățăm împreună ce înseamnă standardele europene, care sunt cerințele de rigoare sau cerințele siguranței alimentare a Uniunii Europene și, respectiv, am învățat împreună”, a declarat reprezentanta Sandrilona.


Lipsa materiei prime locale conforme influențează producția

Un alt aspect semnalat de Angela Lupu ține de materia primă utilizată de producători. Ea a explicat că, în lipsa unui lanț alimentar acreditat pentru laptele crud, compania a fost nevoită să schimbe rețetele unor produse și să importe anumite ingrediente din Uniunea Europeană.


„Dacă mă întorc la calitatea produsului, aici probabil noi am fost cumva forțați să schimbăm rețeta produselor datorită faptului că pentru moment încă nu avem acreditat sau nu avem atestat tot lanțul alimentar sau de siguranță a alimentului pe partea de lapte crud, respectiv noi, ca operatori, suntem forțați să importăm produse ca lapte, unt din Uniunea Europeană”, a explicat Angela Lupu.


Reprezentanta companiei a spus că soluționarea acestei probleme ar permite producătorilor să se dezvolte și să utilizeze mai multă materie primă autohtonă.


„Sperăm ca acest subiect să-l rezolvăm cât de urgent posibil, pentru ca să avem posibilitatea să creștem împreună. Ne organizăm sau ne creștem ca și companie atunci când ne ajutăm unul pe altul. Și este important ca produsele produse în Republica Moldova să fie pe ingrediente și materie primă din Republica Moldova”, a conchis Angela Lupu.




Panelul a evidențiat că pregătirea agriculturii și industriei alimentare pentru aderarea la Uniunea Europeană presupune atât armonizarea legislației, cât și investiții în instituții, sisteme de control și capacități de producție. Accesul pe piața comunitară depinde de îndeplinirea cerințelor europene de către întregul lanț alimentar, de la fermă până la produsul finit, iar autoritățile și producătorii vor trebui să continue colaborarea pentru a extinde gama produselor moldovenești eligibile pentru export.