VIDEO // Ministrul Energiei, Dorin Junghietu: „Republica Moldova pregătește noi investiții în rețele, stocarea energiei și securitatea cibernetică”

Punerea sub tensiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău reprezintă un pas important pentru reducerea dependențelor și vulnerabilităților sistemului energetic al Republicii Moldova, însă țara mai are nevoie de investiții în infrastructura existentă, învechită, și în dezvoltarea rețelelor de distribuție. Printre prioritățile Ministerului Energiei se numără integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea sistemelor de stocare, digitalizarea rețelelor și consolidarea securității cibernetice. Declarațiile au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, transmite MOLDPRES.

Oficialul a explicat că finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică realizate în Republica Moldova în ultimele decenii, trebuie privită și prin prisma experienței acumulate în procesul de construcție. Potrivit ministrului, lecțiile învățate vor fi importante pentru realizarea altor proiecte de interconectare.


„Cred că cel mai important mesaj ca urmare a evenimentului de ieri este, și reieșit din faptul că acest proiect a fost primul proiect de așa anvergură de infrastructură energetică din Republica Moldova, construit în 30-40 de ani, ce lecții am învățat din el. Asta e cel mai important, pentru că noi mai avem încă minimum trei proiecte de făcut și este foarte, foarte important ca toate lecțiile învățate din proiectul Vulcănești–Chișinău, cu întârzieri, cu provocări, cu multe elemente, detalii, cum și ce am învățat din el, să nu se repete”, a declarat Dorin Junghietu.


Ministrul a subliniat că următoarele proiecte trebuie realizate ținând cont de dificultățile întâmpinate la construcția liniei recent puse sub tensiune.


„Este foarte important cum le vom construi pe celelalte două, pe care le avem acum deja clare, cu finanțări. Cred că acesta e cel mai important aspect”, a spus oficialul.


Un alt aspect evidențiat de ministrul Energiei este starea infrastructurii energetice existente. Potrivit lui, liniile de înaltă tensiune au o durată de exploatare îndelungată, iar unele au depășit deja perioada de funcționare pentru care au fost proiectate.


„Infrastructura existentă, liniile de înaltă tensiune, au deja o durată de viață lungă, depășită și cu semne de oboseală, pentru că metalul obosește”, a afirmat Junghietu.


El a făcut referire la incidentul din 31 ianuarie, când o avarie pe o linie electrică a provocat o întrerupere parțială a alimentării cu energie electrică.


„Primele răspunsuri ale metalului au fost chiar pe 31 ianuarie, acel blackout parțial, când, datorită ciclurilor de încălzire, răcire, ploi, înghețate, s-a întâmplat acea rupere de conductor", a spus ministrul.


În opinia sa, unul dintre cele mai importante efecte ale punerii în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău este eliminarea unei vulnerabilități legate de configurația infrastructurii energetice moștenite din perioada sovietică.


„Odată cu darea în exploatare a liniei Vulcănești–Chișinău, noi eliminăm a doua cea mai complexă vulnerabilitate și dependență de faptul cum a fost configurată infrastructura noastră în perioada sovietică”, a declarat Junghietu.


Ministrul a explicat că vechea configurație a rețelei permitea exercitarea unor presiuni asupra Chișinăului prin infrastructura care traversa regiunea transnistreană.


„Prin faptul că linia originală trecea pe la MGRES, asta permitea ca cei de pe malul stâng, așa-zisele autorități, prin intermediul lor Moscova eventual, să-și impună o voință sau o anumită direcție asupra Chișinăului. Iată că, odată cu operaționalizarea și darea în exploatare a acestui proiect, asta a fost faza a doua de eliminare a dependențelor și vulnerabilităților”, a afirmat oficialul.


Prima etapă, potrivit ministrului, a fost asigurarea unei rute alternative de aprovizionare cu gaze naturale prin gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău.


„Faza întâi a fost darea în exploatare a gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău, prin care avem deja o rută suplimentară și ruta practică care aduce gaz inclusiv pe malul stâng”, a menționat Junghietu.


Totodată, ministrul a afirmat că linia contribuie la consolidarea stabilității energetice regionale, deoarece sistemul Republicii Moldova funcționează sincronizat cu sistemele electroenergetice ale României și Ucrainei.


„Această linie este o linie internă în Republica Moldova. Ea vine să ne rezolve nouă niște probleme istorice, dar inclusiv darea ei în exploatare aduce mai multă stabilitate în funcționarea regională, pentru că sistemul electroenergetic al Republicii Moldova nu funcționează de unul singur. El funcționează sincronizat și coordonat cu cel românesc și cu cel ucrainean și, prin intermediul acestor două sisteme, suntem conectați la ENTSO-E, la rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport”, a declarat ministrul.


Dorin Junghietu a atras atenția că infrastructura electroenergetică a Republicii Moldova este învechită, iar investițiile insuficiente din ultimele decenii au dus la acumularea unor necesități importante de modernizare.

Pentru a ilustra ritmul lent de înlocuire a rețelelor, ministrul a prezentat exemplul unui operator de distribuție care schimbă anual între 150 și 200 de kilometri de conductoare, în condițiile în care gestionează o rețea de aproximativ 17.000 de kilometri.


„În Republica Moldova, infrastructura electroenergetică este învechită și îmbătrânită. Nu s-au făcut investiții timp de decenii. Gradul de înlocuire, vă dau un exemplu: la unul din operatorii de distribuție, nu o să dau numele, dar gradul de înlocuire sau viteza de înlocuire a rețelelor de distribuție de energie electrică sunt între 150 și 200 de kilometri de conductor pe an, în contextul în care operatorul respectiv coordonează, gestionează, operează o rețea de 17.000 de kilometri. Vă imaginați timpul de înlocuire a acestor rețele? E aproximativ 60-70 de ani”, a explicat Junghietu.


În acest context, ministrul a menționat că investițiile în infrastructura energetică trebuie privite ca proiecte cu efect pe termen lung, care vor deservi și generațiile viitoare.


„Investițiile necesită resurse financiare. Faptul că Republica Moldova, că Guvernul Republicii Moldova, că fiecare cetățean, prin contribuția lor în tariful de transport, contribuie la acest proiect Vulcănești–Chișinău, asta este o investiție nu doar pentru prezentul nostru, dar inclusiv pentru viitorul nostru. Pentru că acest proiect vine să funcționeze și să servească Sistemul Electroenergetic Național pentru următorii 40-50 de ani”, a afirmat ministrul.


Referindu-se la posibilitatea de a integra mai multă energie din surse regenerabile și la efectele asupra prețurilor, Dorin Junghietu a precizat că este necesară, în primul rând, decongestionarea rețelelor de distribuție și continuarea procesului de digitalizare.


„Pentru integrarea mai multor regenerabile avem nevoie să lucrăm la capitolul decongestionarea rețelelor de distribuție și asta se va face prin continuarea digitalizării. Asta se va face și cu ajutorul comunităților energetice”, a declarat oficialul.


Ministrul a menționat adoptarea în lectura a doua a legii privind comunitățile energetice, care va permite autorităților publice locale, mediului de afaceri și persoanelor fizice să se asocieze pentru producerea, stocarea și consumul energiei electrice.


„Un aspect foarte important a fost votat în lectura a doua, legea comunităților energetice. Asta va permite, la nivel local, autorităților și businessului, inclusiv cu persoane fizice, să creeze acele comunități pentru producerea, stocarea și consumul de energie electrică. Asta e unul dintre modelele europene care ajută la decongestionarea rețelei”, a spus Junghietu.


O altă soluție vizează flexibilizarea modului în care energia este introdusă în rețelele de transport și distribuție. Ministrul a explicat că dezvoltarea surselor regenerabile poate genera fluctuații în sistem, iar capacitățile de stocare pot contribui la gestionarea acestora.


„Interesul în Republica Moldova continuă să fie mare în regenerabile. Regenerabilele creează anumite perturbații în sistemele acestea. Investițiile în sisteme de stocare sunt foarte importante”, a afirmat oficialul.


Potrivit lui, sistemele de stocare permit agenților economici să încarce bateriile într-o anumită perioadă și să injecteze energia în rețea atunci când condițiile permit sau când există necesitate.


„Unui sistem de stocare, unui agent economic, i se permite să injecteze energia într-o anumită perioadă de timp. El poate să-și încarce bateriile din sistem într-o anumită perioadă și poate să injecteze într-o altă perioadă”, a explicat ministrul.


Junghietu a subliniat că este nevoie de o gestionare organizată a fluxurilor de energie, astfel încât funcționarea rețelei să nu fie afectată.


„Cine vrea, la un moment dat, să scoată energie, își încarcă bateriile și cine vrea, o descarcă. Deci trebuie un pic de ordine, pentru că asta poate să ne afecteze pe toți”, a spus el.


Printre soluțiile menționate de ministru se numără și dezvoltarea microrețelelor și a rețelelor inteligente, care trebuie să fie însoțită de măsuri de securitate cibernetică.


„Microrețelele sunt alte exemple care ajută la decongestionare, dar dezvoltarea rețelelor smart este un aspect important care vine și cu securitate cibernetică împreună. Vedem foarte bine în ultima perioadă, în toată Europa, în toată lumea, se întâmplă diferite situații”, a declarat Junghietu.


El a precizat că autoritățile au început procesul de certificare în domeniul securității cibernetice pentru operatorii de transport și distribuție a energiei electrice.


„De aceea, și acum suntem deja în proces de certificare pe partea de ISO, de securitate cibernetică, pentru operatorul sistemului de transport și operatorul distribuției, o activitate foarte importantă”, a menționat ministrul.


În ceea ce privește raportul Comisiei Europene privind progresele în procesul de aderare, Dorin Junghietu a declarat că rezultatele pentru capitolul 15, dedicat energiei, indică progrese semnificative. El a subliniat că evaluarea reflectă munca echipelor ministeriale și colaborarea dintre instituțiile responsabile de domeniile energiei, mediului și infrastructurii.


„Dacă suntem mulțumiți, totdeauna este loc de mai bine. Noi suntem și obiectivi, și autocritici, și ambițioși. Rezultatul raportului indică niște progrese semnificative pe capitolul 15. Suntem, practic, în primii trei”, a afirmat ministrul.


Potrivit acestuia, unele acte legislative europene nu pot fi transpuse prin efortul unei singure instituții, fiind necesară coordonarea dintre cele trei ministere.


„Asta reflectă eforturile echipelor, dar și, cel mai important, și nu trebuie subestimat acest lucru, la anumite pachete legislative, la anumite directive, este efortul la toate trei ministerele împreună. Și sunt exemple când o anumită directivă, o anumită lege nu poate fi pur și simplu transpusă doar de un minister”, a explicat Junghietu.


„Este necesară colaborarea la toate cele trei ministere, la Ministerul Mediului, Ministerul Infrastructurii și Ministerul Energiei. Cred că acesta e cel mai important lucru. Rezultatele de anul acesta sunt îmbucurătoare”, a adăugat oficialul.

Ministrul Energiei a menționat că printre cele mai importante rezultate din acest an se numără adoptarea legislației privind stocurile de securitate pentru produsele petroliere. În paralel, ministerul avansează cu modificarea Legii energiei electrice și a lansat consultările publice pentru proiectele de lege privind energia termică și eficiența energetică.


„Cred că realizarea cea mai mare, importantă, de anul acesta este adoptarea legislației pe stocurile de securitate produse petroliere. Noi acum avansăm și cu legea, cu actualizarea sau modificarea Legii energiei electrice, care tot vine să aducă armonizarea cu alte pachete, și am lansat inclusiv consultările publice pentru Legea energiei termice și Legea eficienței energetice”, a declarat Dorin Junghietu.


El a precizat că aceste patru pachete legislative reprezintă priorități pentru armonizarea cadrului național cu cel european, iar după adoptarea actelor principale urmează elaborarea și aprobarea legislației secundare.


„Cred că acestea sunt patru cele mai importante pachete legislative, dintre care unul deja este transpus, dar acum mergem la etapa a doua, legislația secundară, regulamente, vorbesc de legislația produselor petroliere și celelalte trei”, a conchis ministrul Energiei.




Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, au deschis luni, 9 noiembrie 2026, la Chișinău, cea de-a doua ediție a Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, dedicată Pachetului de extindere 2026. Evenimentul, organizat pe parcursul a două zile, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, oficiali din statele membre ale UE, autorități publice centrale și locale, experți, precum și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri, cu scopul de a analiza rezultatele înregistrate de Republica Moldova în parcursul său european și de a stabili prioritățile pentru perioada următoare.

Conferința are loc în contextul publicării recente a Raportului de extindere 2026 al Comisiei Europene, document care evaluează stadiul pregătirii țării pentru aderare și confirmă progresele realizate în ultimul an în pofida provocărilor regionale de securitate și a tentativelor de destabilizare. Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, Republica Moldova are deja deschise patru dintre cele șase grupuri de capitole (clustere) de negocieri și a îndeplinit condițiile tehnice pentru deschiderea ultimelor două.