Votat în primă lectură// Mai multe întreprinderi ar putea beneficia de programele de susținere a IMM-urilor

Mai multe întreprinderi din Republica Moldova ar putea beneficia de programele și instrumentele de susținere destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), după armonizarea legislației naționale cu acquis-ul european. Proiectul de lege a fost prezentat în plenul Parlamentului de secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Natalia Selevstru, și prevede modificarea criteriilor de clasificare a întreprinderilor, introducerea unei noi categorii de companii și dezvoltarea mecanismelor de finanțare a exporturilor, comunică MOLDPRES.

Potrivit Nataliei Selevstru, sectorul IMM-urilor are un rol important în economia națională, iar modificările propuse urmăresc atât alinierea legislației la standardele europene, cât și îmbunătățirea accesului întreprinderilor la instrumentele de sprijin.


„99,7% dintre toate întreprinderile înregistrate în Republica Moldova sunt întreprinderi micro, mici și mijlocii. Acestea dețin 71,6% din numărul mediu de salariați angajați în întreprinderile din țară și generează 73,4% din veniturile din vânzări ale economiei naționale”, a declarat Natalia Selevstru în plenul Parlamentului.


Oficialul a subliniat că proiectul contribuie la realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, aferente Capitolului 20 – Politica industrială și antreprenorială – și Capitolului 30 – Relații externe.

Una dintre principalele modificări vizează majorarea pragurilor financiare pentru întreprinderile mijlocii. Plafonul cifrei de afaceri anuale urmează să crească de la 25 la 50 de milioane de euro, iar cel al activelor totale de la 21,5 la 43 de milioane de euro, în echivalentul în lei moldovenești.

Potrivit Nataliei Selevstru, în baza situației din anul trecut, aproximativ 148 de companii considerate în prezent întreprinderi mari ar putea fi încadrate în categoria întreprinderilor mijlocii, cu condiția îndeplinirii criteriilor stabilite pe parcursul a doi ani consecutivi.


„Aceste modificări contează, deoarece încadrarea într-o anumită categorie poate determina eligibilitatea pentru un program de sprijin. De aceea, regulile trebuie să fie clare și să reflecte dimensiunea reală a afacerii. Prin această modificare, aliniem în totalitate definiția întreprinderilor micro, mici și mijlocii la prevederile recomandărilor Comisiei Europene”, a explicat secretara de stat.


Proiectul stabilește și reguli mai clare pentru calcularea dimensiunii întreprinderilor care fac parte din grupuri de companii. Astfel, în cazul întreprinderilor partenere, între care există participații de cel puțin 25% din capital, datele urmează să fie cumulate proporțional cu participația deținută. În cazul companiilor între care există raporturi de control, respectiv deținerea a peste 50% din capital sau din drepturile de vot, datele vor fi cumulate integral.

Natalia Selevstru a explicat că aceste reguli sunt necesare pentru ca programele de sprijin să ajungă la întreprinderile eligibile, nu la afaceri mari care ar putea depăși limitele stabilite pentru categoria IMM-urilor.

O altă prevedere se referă la introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small mid-caps), care depășesc dimensiunea IMM-urilor.

Potrivit secretarei de stat, solicitarea de a introduce această categorie a fost formulată de reprezentanții Comisiei Europene în mai 2025, în cadrul screeningului bilateral pentru Capitolul 20.

Noua categorie urmărește să asigure o tranziție graduală pentru întreprinderile care depășesc pragurile stabilite pentru IMM-uri, fără ca acestea să piardă brusc anumite facilități sau să se confrunte cu o creștere disproporționată a obligațiilor administrative.

Totodată, oficialul a precizat că, deși definiția europeană va fi preluată în legislația națională, pentru anul curent și pentru anul viitor nu sunt prevăzute programe de sprijin dedicate acestei categorii, din cauza limitărilor bugetare.

Proiectul urmărește și crearea cadrului juridic necesar pentru susținerea mai eficientă a finanțării exporturilor. Întreprinderile care livrează produse pe piețele externe trebuie uneori să accepte plata la termen, ceea ce înseamnă că încasează banii la 90 sau chiar 180 de zile după livrare. În acest interval, companiile au nevoie de resurse pentru producție și livrare și trebuie să gestioneze riscul de neplată.


„Astfel, proiectul de lege permite dezvoltarea unor mecanisme de garantare, asigurare și finanțare a creditelor la export, precum și acordarea de sprijin pentru plata dobânzilor”, a explicat secretara de stat.


Prin proiect, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) este desemnată drept instituție responsabilă de aceste mecanisme, iar alte instituții publice ar putea fi desemnate în calitate de agenți de credit la export, cu atribuții stabilite prin hotărâri de Guvern.

Natalia Selevstru a precizat că adoptarea legii va crea cadrul juridic necesar, însă aplicarea efectivă a instrumentelor va depinde de disponibilitatea resurselor financiare și de stabilirea unor limite clare pentru riscurile asumate de stat.

O altă modificare propusă oferă ODA posibilitatea de a emite obligațiuni, în vederea diversificării surselor de finanțare și stimulării dezvoltării pieței de capital.

Potrivit Nataliei Selevstru, autoritățile au în vedere implicarea unui număr de cel mult zece companii, pentru a demonstra, prin exemple concrete, că și alte IMM-uri pot accesa asemenea instrumente de finanțare.

Proiectul mai prevede aplicarea obligatorie a testului IMM în cadrul analizei impactului de reglementare. Astfel, înainte de a propune noi cerințe pentru mediul de afaceri, autoritățile vor trebui să evalueze costurile, timpul și obligațiile administrative pe care acestea le-ar genera pentru întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, instituțiile vor trebui să identifice și să reducă sarcinile administrative existente.

Aplicarea prevederilor proiectului va fi etapizată. Potrivit Nataliei Selevstru, noile praguri financiare, regulile privind relațiile dintre întreprinderi și categoria întreprinderilor mici cu capitalizare medie sunt prevăzute să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.

Anumite prevederi privind creditele la export vor intra în vigoare la data publicării legii, iar celelalte dispoziții – la o lună de la publicare.


„Prin aceste modificări, creăm reguli mai clare pentru încadrarea întreprinderilor și punem bazele unor instrumente care să susțină inovația, investițiile, dezvoltarea afacerilor și accesul pe piețele externe”, a conchis secretara de stat.


Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.