BTA: Consiliul Economic și Social al Bulgariei se opune reducerilor propuse ale bugetului UE

Consiliul Economic și Social al Bulgariei nu susține reducerea Cadrului financiar multianual pentru perioada 2028–2034, propusă de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Reducerea cu 8% a bugetului UE ar pune în pericol capacitatea Uniunii de a răspunde în mod sustenabil, adecvat și consecvent provocărilor economice, sociale și geopolitice tot mai mari, afirmă Consiliul într-o declarație care reflectă consensul organizațiilor patronale, sindicatelor și organizațiilor societății civile cu privire la viitorul buget european, transmite BTA.

Consiliul solicită accelerarea negocierilor privind bugetul pe termen lung al UE și menținerea Politicii de coeziune și a Politicii agricole comune ca piloni esențiali ai finanțării europene. Potrivit Consiliului, eventualele reduceri ar trebui să fie țintite și proporționale, nu aplicate în mod uniform tuturor domeniilor.

Declarația se opune, de asemenea, reducerii propuse cu 13% a Fondului european pentru competitivitate, diminuării cu aproape 10% a finanțării programului Orizont Europa și reducerii cu 14% a bugetului Mecanismului pentru interconectarea Europei. Consiliul avertizează că diminuarea finanțării acestui din urmă instrument ar putea submina securitatea economică, în contextul vulnerabilității tot mai mari a infrastructurii critice.

Consiliul se opune reducerii finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună și solicită instituirea unui buget separat pentru dezvoltarea rurală. De asemenea, propune ca Fondul social european Plus (FSE+) să rămână un instrument distinct, destinat sprijinirii ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și dezvoltării competențelor, cu menținerea nivelului de finanțare.

Consiliul nu susține introducerea noilor resurse proprii propuse, bazate pe Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și pe accizele aplicate produselor din tutun, argumentând că acestea ar impune o povară financiară disproporționat de mare statelor membre mai mici, inclusiv Bulgariei. Totodată, Consiliul insistă asupra menținerii regulii N+3 privind absorbția fondurilor europene, în locul regulii N+1 propuse.

Consiliul sprijină includerea Planului social pentru climă și acordarea posibilității statelor membre de a decide în mod independent dacă transferă fonduri din Fondul social pentru climă către planurile naționale și regionale de parteneriat. De asemenea, solicită revizuirea sistemului ETS2 și amânarea introducerii acestuia până cel mai devreme în 2030, precum și amânarea aplicării cerințelor prevăzute de Regulamentul privind emisiile de metan.

Consiliul subliniază necesitatea acordării unui sprijin specific regiunilor situate de-a lungul frontierei estice a UE, inclusiv regiunii Mării Negre, având în vedere instabilitatea situației geopolitice.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a propus săptămâna trecută reducerea viitorului Cadru financiar multianual cu aproximativ 140 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, care prevedea un buget de aproape 1.985 de miliarde de euro. Reducerile propuse ar afecta în principal finanțarea competitivității și dezvoltării.

Totuși, compromisul nu a mulțumit Germania și un grup de țări care continuă să solicite reduceri substanțiale, provocând, în același timp, nemulțumirea unor state precum Franța, care pledează pentru un cadru bugetar multianual „ambițios”.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut reduceri semnificative ale viitorului buget al UE.

Spre deosebire de poziția Berlinului, Franța consideră că sunt necesare „noi resurse proprii” substanțiale pentru a genera venituri suplimentare la bugetul viitor al UE. Acestea reprezintă o „condiție absolut esențială” pentru ajungerea la un acord, a precizat Palatul Élysée într-o declarație pe această temă, publicată miercuri.