Le Pen și Bardella condamnă acțiunile „ostile” ale Rusiei și resping orice presiune asupra Franței

Rusia nu poate 'spera să dicteze direct sau indirect politica' Franței prin 'intimidare, amenințări, destabilizare sau presiune psihologică', au afirmat sâmbătă cei doi lideri ai extremei-drepte franceze, Marine Le Pen și Jordan Bardella, care au condamnat acțiunile 'ostile' ale Rusiei, relatează AFP.



'Nicio provocare, nicio operațiune clandestină și nicio acțiune destabilizatoare nu vor putea să determine Franța să înlesnească atingerea de către Rusia a obiectivelor sale de război în Ucraina', mai afirmă cei doi politicieni francezi naționaliști, care s-au exprimat astfel într-un comunicat după o întâlnire la Palatul Elysee, unde președintele Emmanuel Macron a invitat liderii partidelor politice franceze la o discuție despre crizele geopolitice cu care se confruntă Franța.



Tonul declarației celor doi lideri ai extremei-drepte franceze surprinde prin fermitate, după ce Marine Le Pen și Jordan Bardella au fost adesea acuzați de adversarii lor politici proeuropeni că ar avea o abordare conciliantă față de președintele rus Vladimir Putin.



Vicepreședintele partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN), Louis Aliot, a atras și el critici după ce a cerut la începutul lunii să se 'închidă robinetul' ajutorului către Ucraina.



Referindu-se la această afirmație, Le Pen și Bardella menționează în același text difuzat sâmbătă că dezbaterea democratică trebuie să se desfășoare în jurul 'nivelului sprijinului financiar acordat Ucrainei și condițiile acestui sprijin'. 'Aceste dezbateri sunt legitime. Presiunile externe nu sunt', adaugă ei.



Declarația lor condamnă 'ferm' și decizia Rusiei de a prelua controlul asupra activelor unor companii europene care încă operează în Rusia, precum Nestle, Auchan și Lemana Pro (fosta Leroy Merlin), decizie pe care o descriu drept un 'act ostil' care 'aduce atingere directă intereselor și drepturilor companiilor noastre'.



Conform unui decret semnat joi de Putin, aceste active au fost transferate în 'administrarea temporară' a unei singure companii, decizie motivată de Kremlin cu argumentul că este vorba despre active care aparțin unor țări 'neprietenoase' față de Rusia.



După ce Franța a cerut vineri Rusiei să revină asupra acestei decizii, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a remarcat sâmbătă că Europa înțelege doar limbajul forței.



Astăzi, 'la fel ca acum o sută de ani, ticăloșii europeni nu înțeleg decât forța brutală', a scris Medvedev pe Telegram. 'Ei duc un război direct împotriva Rusiei, furnizând inamicului nostru tot ce pot', inclusiv rachete, dar 'ei spun să nu ne atingem de Nestle, Auchan etc., care le aduc venituri importante', a adăugat fostul președinte rus.



El consideră că Statele Unite - unde președintele Donald Trump a promulgat vineri o lege care impune noi sancțiuni Rusiei și permite sancțiuni americane secundare împotriva țărilor care cumpără petrol și gaz din Rusia - trebuie tratate de Moscova în același mod ca țările europene.



'Cei care sunt de cealaltă parte a oceanului nu înțeleg, nici ei, decât limbajul descurajării militare directe', continuă Dmitri Medvedev. Așadar, sugerează el, acesta este limbajul în care 'trebuie să răspundem josniciilor rusofobe, precum legea teroristului decedat Graham', referire la respectiva lege promulgată de Trump, care a fost inițiată de senatorul republican, Lindsey Graham, decedat în iulie.



Lindsey Graham s-a numărat printre politicienii americani cei mai înverșunați susținători ai Ucrainei și critici ai Rusiei. La o întâlnire la Kiev în 2023 cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus că ajutorul militar oferit Ucrainei de SUA este cel mai bun mod în care Washingtonul a cheltuit vreodată bani și că 'rușii mor'.