Volodimir Zelenski afirmă că teritoriul Ucrainei este „cea mai dificilă” problemă pentru încheierea războiului

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că priorităţile Kievului în negocierile de pace pentru încheierea războiului cu Rusia sunt menţinerea suveranităţii Ucrainei şi obţinerea unor garanţii solide de securitate, relatează BBC, preluat de news.ro și MOLDPRES.

Zelenski a declarat că „problema teritorială este cea mai dificilă”, întrucât Rusia continuă să ceară Ucrainei să renunţe la zonele din regiunea Donbas din estul ţării pe care încă le deţine – lucru pe care Kievul susţine că nu îl va face niciodată.

El a făcut aceste declaraţii după întâlnirea cu preşedintele francez Emmanuel Macron la Paris, unde a participat la o conferinţă telefonică cu liderii europeni, inclusiv cei din Marea Britanie, Germania, Polonia şi Italia. Între timp, negociatorii ucraineni şi americani au încheiat două zile de întâlniri în Florida, în cadrul cărora au lucrat la revizuirea unui plan de pace considerat favorabil Rusiei.

Casa Albă a adoptat un ton pozitiv cu privire la discuţiile de luni, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt afirmând că administraţia „se simte foarte optimistă” în privinţa încheierii unui acord pentru a pune capăt războiului. Zelenski a fost mai circumspect, postând pe X că discuţiile au fost „foarte constructive”, dar că „există încă unele probleme dificile care trebuie rezolvate”.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care a participat la discuţiile cu delegaţia ucraineană, se îndreaptă acum spre Rusia, unde se va întâlni marţi cu preşedintele rus Vladimir Putin. Lor li se va alătura ginerele şi consilierul preşedintelui Trump, Jared Kushner.

Witkoff a discutat cu Zelenski, Macron, negociatorul şef ucrainean Rustem Umerov şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi se aşteaptă să transmită rezultatul discuţiilor lui Putin.

Săptămâna trecută, Putin a declarat că americanii au prezentat Rusiei un proiect de plan de pace, care ar putea deveni „baza” unui viitor acord pentru încheierea războiului.

Proiectul iniţial al planului de pace între SUA şi Rusia, difuzat în noiembrie, a stârnit consternare la Kiev şi în întreaga Europă. Pe lângă faptul că era puternic orientat către cerinţele Moscovei, acesta dicta şi modul în care ar trebui investite activele ruseşti îngheţate în valoare de câteva miliarde de euro, deţinute în prezent de instituţiile financiare europene, şi dicta condiţiile de acces ale Kievului la pieţele UE.

Macron a afirmat însă că, în prezent, „nu există un plan de pace finalizat”. El a insistat, de asemenea, că orice propunere de acest gen ar putea fi elaborată numai cu contribuţia Ucrainei şi a Europei.

Liderii europeni s-au grăbit să obţină un loc la masa negocierilor de când planul de pace a fost divulgat şi au îndemnat SUA să îi implice în elaborarea oricărui acord viitor.

Macron a afirmat că problema teritorială „poate fi finalizată numai de preşedintele Zelenski” şi a subliniat că problemele legate de activele ruseşti îngheţate, garanţiile de securitate şi aderarea la UE necesită implicarea naţiunilor europene.