Discursul Președintei Maia Sandu la la Conferința științifică națională „9 MAI: Comemorare, Reconciliere și Unitate Europeană

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori,

Doamnă viceprim-ministră,

Domnule ministru,

Dragi profesori,

Dragi elevi,

Stimați invitați,

Salut inițiativa de a organiza anume pe 9 mai o conferință dedicată memoriei, reconcilierii și unității europene.

Ne întâlnim într-o zi care, mai mult decât oricare alta, a reprezentat în societatea noastră atât un motiv de divizare, cât și un teren pe care s-au construit, prea multă vreme, narațiuni false despre trecut.

Tocmai de aceea, acestui eveniment îi revine o importanță aparte.

Pentru că nu putem construi o societate democratică matură fără o cultură a memoriei solidă și bazată pe fapte.

De aceea, este de apreciat că în cadrul conferinței va fi pusă în discuție semnificația zilei de 9 mai inclusiv prin prisma nevoii de a ancora în societate adevărul despre evenimentele din 1945 și despre consecințele lor.

Da, 9 mai este Ziua Victoriei - iar sacrificiul celor care au luptat și care au murit în al Doilea Război Mondial trebuie respectat și marcat cu demnitate.

Dar istoria nu s-a oprit în 1945.

Pentru noi a urmat instaurarea unui regim care a adus deportări, foamete organizată, represiune, frică și încercarea sistematică de suprimare a identității noastre naționale.

Așadar, nu putem să tolerăm suprapunerea comemorării victimelor războiului cu glorificarea regimului sovietic.

Nu vom putea apăra democrația și nu vom putea construi o societate liberă dacă vom continua să acceptăm mistificări menite să cultive imaginea unei Uniuni Sovietice pretins „eliberatoare”.

În același timp, este important să înțelegem că nu există nicio contradicție între ideea de cinstire a Zilei Victoriei și celebrare a Europei.

Dimpotrivă.

Proiectul european s-a născut tocmai din lecția devastatoare a războiului și a totalitarismului. Din convingerea că pacea și libertatea trebuie să înlocuiască ura și imperialismul.

Europa unită este rezultatul unei reconstrucții în primul rând morale, pornind de la imperativul respectului pentru demnitatea umană.

Știm însă cu toții: când noi am îndrăznit să ne afirmăm dorința de a trăi după aceleași principii, când ne-am strigat dreptul de a ne decide singuri viitorul, am fost nevoiți, în 1992, să ne apărăm țara cu arma în mână.

Și chiar dacă armele tac astăzi pe teritoriul Republicii Moldova, ne confruntăm cu o altă formă de agresiune — războiul cognitiv.

Un război care vizează și trecutul și care, prin manipularea acestuia, încearcă să controleze prezentul și viitorul nostru.

Cei care insistă și acum asupra unei interpretări exclusiv în cheie moscovită a datei de 9 mai încearcă să falsifice nu doar ceea ce s-a întâmplat în 1945, ci și adevărul despre tot ceea ce a urmat.

Așa cum, astăzi, propaganda rusă încearcă să justifice războiul de agresiune împotriva Ucrainei pornind tot de la negarea identității unui popor și de la recursul abuziv la istorie.

Așadar, trebuie să fim conștienți, mai mult ca oricând, că apărarea adevărului depășește limitele dezbaterilor intelectuale sau academice. Apărarea adevărului ține de reziliența democratică și de securitatea națională.

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat că Republica Moldova are nevoie de coeziune.

Dar reconcilierea nu poate fi construită pe ambiguitate morală și istorică.

Nu putem închide faliile din societate amestecând adevărul cu minciuna. Nu putem pune semnul egalității între victime și agresori. Nu putem accepta, în numele „echilibrului”, justificări ale deportărilor, ale represiunii sau ale denaturării ființei noastre naționale.

Reconcilierea autentică se construiește pe veridicitate.

Pe recunoașterea suferinței.

Pe luciditate privind trecutul.

Și pe capacitatea de a transforma memoria într-un avertisment pentru viitor.

În acest sens, Programul Național „Memorie și Recunoștință” și activitățile din cadrul acestuia au reprezentat un pas important. Dar este doar începutul unui proces care trebuie continuat cu seriozitate și cu responsabilitate.

Mă bucur, de asemenea, că astăzi vor fi premiați elevii care au participat la concursul dedicat memoriei și recunoștinței.

Dragi elevi,

Vă încurajez să duceți mai departe acest efort de cunoaștere și de înțelegere a istoriei. Și vă îndemn să vorbiți în familie, cu colegii sau cu prietenii despre importanța de a prețui libertatea de care ne bucurăm astăzi. Amintiți-le că democrația și pacea nu sunt garantate pentru totdeauna. Ele trebuie apărate și transmise mai departe fiecărei generații.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, vreau să spun fără echivoc: viitorul european al Republicii Moldova înseamnă asumarea trecutului, așa cum înseamnă alegerea adevărului în locul propagandei.

Doar astfel vom putea edifica o societate care nu admite ca frica, minciuna și dezbinarea să decidă destinul cetățenilor săi.

Vă mulțumesc.