Reinventarea Uniunii Europene și șansa istorică a Republicii Moldova. Analiștii comentează discursul și mesajele transmise de Ursula von der Leyen privind Starea UE
Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind Starea Uniunii Europene transmite un mesaj important pentru Republica Moldova, atât în ceea ce privește accelerarea parcursului de aderare, cât și securitatea țării până la integrarea în UE. Experții Daniel Vodă (IPRE) și Andrei Curăraru (WatchDog) consideră discursul o dovadă a transformării Uniunii Europene, ce poate deschide o nouă etapă pentru statele candidate care avansează rapid. Potrivit analistului politic din România, Mihai Isac, accelerarea procesului de aderare are și o importantă dimensiune geopolitică, transmite MOLDPRES.
„Pentru Republica Moldova, mesajul este bun. Noi nu aderăm la o Uniune statică, ci la una care se redefinește rapid: mai geopolitică, mai atentă la securitate, mai exigentă economic și mai hotărâtă să-și apere democrația. Europa intră într-o etapă în care independența nu mai este doar un ideal politic. Devine o necesitate strategică”, a declarat Daniel Vodă.
Expertul a remarcat că una dintre ideile centrale ale discursului este construirea „unei Europe independente, care are puterea de a acționa”, nu doar în domeniul apărării, ci și în economie, tehnologie, comerț și protejarea democrației.
Daniel Vodă a evidențiat și presiunile exercitate asupra Uniunii din exterior și interior.
„Europa este atacată din exterior, dar și erodată din interior. Von der Leyen a vorbit direct despre ascensiunea extremelor, euroscepticism, interferența rusă și dezinformare. Iar în plan economic, economia este prioritatea nr. 1: mai puțină birocrație, o piață unică mai integrată, disciplină fiscală și mai multă competitivitate. Se pare că și prioritățile de la Chișinău sunt bine aliniate cu cele de la Bruxelles”, a spus expertul.
În opinia sa, „prima parte a discursului nu este despre administrarea UE, ci mai mult despre apărarea ideii europene”.
La rândul său, Andrei Curăraru consideră că pentru Republica Moldova unul dintre cele mai importante mesaje este cel referitor la elaborarea unor foi de parcurs pentru țările candidate care au avansat cel mai mult.
„Despre extindere a spus foarte clar: viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Dar imediat după asta a anunțat ceva mai concret: Comisia va propune foi de parcurs pentru țările candidate care au avansat cel mai mult. Ce înseamnă asta încă nu știm. Există însă un precedent interesant: în 2002 România și Bulgaria au primit foi de parcurs pentru perioada de până la aderare. Acestea stabileau ce mai aveau de făcut, în ce ordine, după ce criterii urma să fie măsurat progresul și unde urma să crească sprijinul financiar. Nu le-au promis aderarea, dar au făcut drumul până la ea mult mai concret”, a explicat expertul.
Curăraru a subliniat că această perspectivă poate fi relevantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care autoritățile și-au propus accelerarea negocierilor.
„Până acum am deschis două din cele șase grupuri tematice de negociere. Dacă noua foaie de parcurs va semăna cu precedentul românesc, am putea primi ceea ce ne lipsește acum: o claritate despre ce urmează și când încheiem negocierile. Dar acum interpretăm cuvintele doamnei von der Leyen, vom afla abia când Comisia publică documentul”, a spus Andrei Curăraru.
Expertul WatchDog a atras atenția și asupra componentei de securitate a discursului. Ursula von der Leyen a vorbit despre amenințările care rămân sub pragul unui război – sabotaje, atacuri cibernetice, incendieri sau incursiuni cu drone – și despre un mecanism de răspuns european coordonat.
„Aici aderarea capătă o dimensiune mult mai concretă pentru Republica Moldova. Noi putem coopera cu UE în domeniul securității înainte de aderare, putem primi sprijin, putem participa la anumite formate, dar mecanismul despre care vorbește von der Leyen este construit pentru statele membre. Ca Moldova să fie acoperită în aceleași condiții cum ar fi România, Polonia sau statele Baltice, trebuie să fie membră a UE”, a afirmat Curăraru.
În acest context, expertul consideră că pentru Republica Moldova principalele teme de urmărit sunt ritmul procesului de aderare și nivelul de protecție pe care îl poate avea până la integrarea în UE.
„Pentru Moldova cele două teme de urmărit sunt clare: cât de repede ne apropiem de aderare și ce protecție avem până ajungem acolo”, a conchis Andrei Curăraru.
Analistul politic din România Mihai Isac consideră că mesajul Ursulei von der Leyen privind viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie privit dincolo de dimensiunea politică a declarației.
„Miza unei foi de parcurs este și o legătură mai clară dintre rezultatele obținute de Chișinău și avansarea negocierilor propriu-zise. Autoritățile, cetățenii și statele membre pot urmări mai ușor ce obligații sunt îndeplinite și unde persistă întârzierile”, a declarat Mihai Isac.
Potrivit analistului, accelerarea procesului de aderare are și o importantă dimensiune geopolitică.
„Pentru Republica Moldova, această accelerare are și o evidentă dimensiune geopolitică. Bruxellesul încearcă să securizeze parcursul negocierilor atât în fața presiunilor politice și hibride exercitate de Rusia asupra Chișinăului, cât și în fața posibilelor schimbări de guvernare și de raporturi politice din interiorul Uniunii Europene. Cu cât procesul este mai avansat, mai instituționalizat și mai bine ancorat în criterii, calendare și obligații deja negociate, cu atât devine mai dificil ca un singur guvern european sau o schimbare politică internă să îl blocheze complet ori să îl readucă la punctul de plecare”, a explicat Mihai Isac.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene susținut în Parlamentul European, că Uniunea trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă. Ursula von der Leyen a indicat în mod explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple ale statelor apropiate de Uniunea Europeană pentru care ideea europeană este în continuare vie.
Ministrul Mihai Popșoi, discuții cu un grup de moldoveni stabiliți în Italia: „Muncim zi de zi ca să aducem Republica Moldova în marea familie europeană”
Mihai Popșoi, despre aderarea Republicii Moldova la UE: „Obiectivul nostru este să fim pregătiți pentru 2030”
Vicepremierul Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu parlamentarii italieni. Procesul de integrare europeană și securitatea regională, printre subiectele abordate
ANALIZA // Sprijin european și responsabilitate internă: ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a avansa spre UE
Notă de protest înmânată ambasadorului agreat al Rusiei pentru încălcarea repetată a spațiului aerian național. MAE: „Republica Moldova a cerut Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni”
VIDEO // „Siguranța oamenilor nu mai poate aștepta”. Premierul Vasile Tofan a solicitat accelerarea proiectului Legii cu privire la industria de apărare, după ce șapte drone au survolat marți spațiul aerian al țării noastre
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, convocat la MAE după survolarea spațiului aerian național de șapte drone
Ambasadorul României la Chișinău: „Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”
„Sunt solidară cu cetățenii Republicii Moldova”: mesajul Ambasadoarei UE la Chișinău, după incidentele cu drone
Partidul Nostru propune dezvoltarea unui sistem modern de apărare aeriană și un ghid de siguranță pentru populație, după ce șapte drone au survolat Republica Moldova
Apel la unitate și solidaritate după incidentele cu drone. Daniel Vodă: „Una dintre țintele acestor provocări este frica. Trebuie să rămânem uniți și să ne păstrăm încrederea în drumul nostru”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Condamnăm atacurile Rusiei și vom continua investițiile în armata națională care să ne poată proteja”
„Rusia nu respectă Republica Moldova și pe oamenii ei și le pune viețile în pericol”: reacția MAE după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării noastre
Președinta Maia Sandu, despre drona care a ajuns deasupra Chișinăului: „Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”
FOTO // Campania „Moldova Pregătită”, lansată la Edineț. Ministra Natalia Plugaru: „O societate pregătită începe cu oameni informați și comunități unite”
„Mașinăria Cehov”, spectacol cu intrare liberă pentru studenți, elevi și persoane cu dizabilități
ANSP lansează Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor. Copiii și adolescenții, printre cei mai expuși riscurilor
O dronă cu propulsie reactivă a traversat repetat frontiera de stat, în contextul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei
Stagii profesionale pentru șomerii fără experiență de muncă. ANOFM oferă o bursă lunară pe durata instruirii
Premierul polonez Donald Tusk spune că incursiunile rachetelor rusești în Polonia reprezintă o „provocare intenționată”
30 de liceeni au învățat prin joc cum pot deveni cetățeni activi și contribui la schimbarea comunităților
Un tânăr de 19 ani a murit după ce a fost lovit de un automobil în raionul Florești. Șoferul a părăsit locul accidentului
Locuitorii capitalei sunt invitați la târguri cu produse autohtone de sezon
Pregătirea automobilelor pentru sezonul rece. Oamenii legii recomandă șoferilor să schimbe anvelopele și să verifice starea tehnică a vehiculelor
Trafic suspendat pe mai multe străzi din capitală. Restricțiile sunt aplicate în contextul desfășurării lucrărilor de reabilitare a carosabilului
Creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. În peste 170 de localități este sărbătorit hramul
Procesul de reintegrare și respectarea drepturilor omului în raioanele de est, discutate la București
Premierul Vasile Tofan a participat la evenimentul dedicat celor 20 de ani de activitate a Camerei de Comerț Americane în Moldova
Meteorologii anunță ploi slabe pentru zilele de odihnă. Temperaturile vor scădea treptat
Studenții și profesorii Academiei „Ștefan cel Mare” au participat la un târg educațional organizat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați