ANALIZĂ // Experiența Finlandei poate ajuta Moldova să-și apere libertatea. Mihai Isac, despre vizita președintei Maia Sandu la Helsinki
Experiența Finlandei poate ajuta Republica Moldova să-și apere libertatea, prin consolidarea capacității statului și a societății de a face față amenințărilor și situațiilor de criză. Vizita președintei Maia Sandu la Helsinki, la 2 octombrie 2026, a adus în prim-plan cooperarea în domeniul securității și rezilienței, precum și experiența unui stat care tratează apărarea independenței ca pe o responsabilitate a întregii societăți. Întâlnirea cu președintele Alexander Stubb și participarea la Helsinki Security Forum au oferit Chișinăului oportunitatea de a identifica soluții aplicabile propriilor nevoi de securitate.
Într-un comentariu oferit pentru MOLDPRES, analistul politic din România Mihai Isac analizează miza vizitei și modul în care experiența finlandeză poate contribui la consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
„Avem multe de învățat de la Finlanda”Vizita Maiei Sandu în Finlanda, la 2 octombrie 2026, oferă Republicii Moldova ocazia de a transforma apropierea politică de partenerii europeni în capacitate de rezistență. Întâlnirea cu președintele Alexander Stubb și participarea la Helsinki Security Forum aduc în prim-plan experiența unui stat care tratează apărarea independenței ca pe o responsabilitate a întregii societăți. Pentru Chișinău, aceasta este miza practică a deplasării.
Forumul, organizat de Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, a inclus în deschidere o discuție între Sandu și Stubb despre securitatea și stabilitatea după războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Prezența Moldovei în această dezbatere are o semnificație politică, iar viitorul său trebuie discutat împreună cu arhitectura securității europene. O Ucraină vulnerabilă ar expune suplimentar și Republica Moldova.
La Helsinki, Maia Sandu a propus un dialog structurat cu Finlanda privind reziliența. „Avem multe de învățat de la Finlanda”, a declarat președinta, referindu-se la securitatea integrată și pregătirea civililor. Propunerea identifică o nevoie reală, mai exact, instituțiile moldovenești trebuie să poată menține serviciile esențiale și să coordoneze reacția societății atunci când apar crize.
Modelul finlandez oferă un cadru pentru această cooperare. Strategia de securitate a societății, actualizată în 2025, leagă autoritățile, companiile, organizațiile și cetățenii într-un sistem comun de pregătire și răspuns. În această logică, funcționarea spitalelor, alimentarea cu energie sau continuitatea comunicațiilor contribuie direct la securitatea țării. Capacitatea de rezistență depinde de relațiile dintre aceste domenii.
Dimensiunea militară rămâne esențialăFinlanda a aderat la NATO la 4 aprilie 2023, iar apărarea sa continuă să se bazeze pe conscripție și o rezervă numeroasă, instruită. Garanțiile colective și efortul național se completează. Pentru R. Moldova, lecția relevantă este că protejarea păcii cere capacități proprii, personal pregătit și instituții capabile să acționeze rapid.
Comparația trebuie să țină cont de diferențele strategice. Finlanda beneficiază de apărare colectivă, în timp ce Moldova își construiește reziliența sub presiunea continuă a Kremlinului. Cooperarea externă trebuie, prin urmare, să întărească autonomia deciziei politice de la Chișinău. Reforma instituțiilor și combaterea corupției sunt componente ale apărării suveranității, deoarece reduc posibilitatea ca interese străine să cumpere influență în interiorul statului.
Chișinăul poate adapta această abordare la propriile resurse. Prioritățile ar trebui să includă supravegherea spațiului aerian, protejarea infrastructurii critice și pregătirea rezerviștilor. Fiecare investiție trebuie legată de o vulnerabilitate identificată și de un rezultat verificabil. Neutralitatea nu înlătură obligația statului de a-și proteja populația și nici necesitatea de a coopera cu partenerii.
La fel de utilă este experiența finlandeză a pregătirii civile. Cu sprijinul finlandez, R. Moldova ar putea dezvolta instrucțiuni accesibile, exerciții locale și planuri pentru spitale, școli și primării. O populație informată poate reduce presiunea asupra serviciilor de urgență.
Dialogul propus de Sandu ar putea, așadar, să producă un program de lucru, inclusiv instruirea funcționarilor, schimburi între experți, simulări de criză și evaluarea continuității serviciilor publice. Valoarea cooperării va putea fi măsurată prin timpul de reacție și capacitatea instituțiilor de a funcționa sub presiune. Acestea sunt criterii concrete pentru succesul apropierii de Helsinki.
Experiența finlandeză poate ajuta Moldova să-și apere libertateaMesajul european completează această agendă. În declarațiile de presă, Sandu a legat aderarea Moldovei de securitatea Ucrainei și a Uniunii Europene. Cele două direcții se susțin reciproc. Integrarea oferă sprijin și standarde, iar consolidarea instituțiilor face țara un partener mai sigur. Experiența finlandeză poate ajuta Moldova să transforme alegerea europeană într-o capacitate durabilă de a-și apăra libertatea.
Rusia a contribuit decisiv, prin propria agresivitate, la transformarea Finlandei dintr-un stat preocupat să menajeze Moscova într-un membru NATO. Evoluția acestei relații arată costurile politicii prin care Kremlinul încearcă să impună vecinilor limite asupra suveranității lor. Finlanda a ajuns să considere apărarea colectivă indispensabilă pentru protejarea libertății sale.
Experiența finlandeză a fost marcată de agresiunea sovietică din 30 noiembrie 1939, care a declanșat Războiul de Iarnă. Finlandezii și-au păstrat independența, dar au fost obligați să cedeze teritorii. După al Doilea Război Mondial, amenințarea militară sovietică a continuat să apese asupra alegerilor diplomatice ale Helsinkiului.
În timpul Războiului Rece, această constrângere a produs fenomenul numit „finlandizare”. Vorbim de păstrarea instituțiilor democratice și a economiei de piață, însoțită de limitarea libertății de acțiune externă pentru a evita confruntarea cu Moscova. Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală din 1948 a oferit cadrul relației. Liderii finlandezi trebuiau să țină permanent cont de reacțiile sovietice.
Costurile au depășit diplomația. Finlandizarea a favorizat autocenzura în presă și prudența excesivă în discutarea politicii sovietice. Influența Moscovei se exercita inclusiv prin anticiparea dorințelor sale de către elitele locale. Pentru Kremlin, un asemenea sistem era avantajos. Mai exact, un vecin putea fi disciplinat prin amenințare și presiune, cu efecte asupra dezbaterii sale democratice.
Prăbușirea URSS a lărgit libertatea Finlandei, iar aderarea la Uniunea Europeană, în 1995, a încheiat neutralitatea politică din perioada bipolară.
Pericolul transformării neutralității într-o obligație de a menaja agresorulHelsinki a păstrat nealinierea militară și a continuat dialogul cu Rusia, dezvoltând simultan cooperarea occidentală și propriile capacități de apărare. Chiar și atunci, Finlanda a menținut conscripția și rezervele militare, păstrând capacitatea de a răspunde unui atac și de a mobiliza rapid societatea.
Agresiunea rusă împotriva Ucrainei din 2014 a accelerat apropierea militară de partenerii occidentali. Invazia la scară largă din februarie 2022 a făcut insuficientă această formulă. Cererile Moscovei de blocare a extinderii NATO contestau direct libertatea Finlandei de a-și alege garanțiile de securitate.
La 18 mai 2022, Finlanda a solicitat aderarea la NATO, devenind membră la 4 aprilie 2023. Decizia a legat apărarea națională de protecția colectivă a Alianței. Rusia obținuse contrariul obiectivului său. Astfel, agresiunea destinată să restrângă influența occidentală a adus NATO chiar la frontiera sa finlandeză.
Pentru Republica Moldova, această istorie explică pericolul transformării neutralității într-o obligație de a menaja agresorul. Lecția finlandeză este că independența cere instituții puternice, apărare credibilă și libertatea de a schimba politica de securitate atunci când amenințarea se schimbă. Moscova trebuie să întâlnească limite clare, susținute prin capacități și parteneriate.
Dimensiunea nordică a sprijinului pentru MoldovaDimensiunea nordică a sprijinului pentru Moldova capătă consistență și prin decizia Norvegiei, anunțată la 29 septembrie 2026, de a autoriza exporturile de echipamente militare către autoritățile de la Chișinău. Măsura deschide accesul la produse de apărare, mai ales cele destinate apărării, precum și servicii, instruire și transfer de tehnologie. Fiecare solicitare va fi examinată individual, potrivit regulilor norvegiene de control al exporturilor.
Concret, decizia autorizează posibilitatea exporturilor către Republica Moldova de arme, muniții și anumite echipamente militare, încadrate în categoria A, precum și de alte echipamente și tehnologii concepute sau adaptate pentru utilizare militară, incluse în categoria B. Sunt vizate și serviciile, instruirea și transferurile de tehnologie asociate acestora.
Măsura deschide calea unor viitoare livrări, fără să reprezinte aprobarea unui transport concret sau un angajament de a oferi gratuit echipamentele. Fiecare export va necesita o licență, acordată în urma evaluării individuale a cererii, iar utilizatorul final trebuie să fie o autoritate a Republicii Moldova.
Acest lucru nu înseamnă că a fost deja aprobată o livrare concretă sau că echipamentele vor fi oferite gratuit.
Semnificația politică este clară, iar Oslo leagă securitatea Moldovei de securitatea europeană și identifică acțiunile hibride rusești ca amenințări la adresa guvernării democratice și orientării proeuropene. Pentru Chișinău, această deschidere poate susține modernizarea apărării, în funcție de nevoile identificate și de acordurile ulterioare privind echipamentele și finanțarea.
În paralel, Programul Nansen pentru Ucraina finanțează sprijinul civil destinat Moldovei. Republica Moldova este singura țară vecină prioritară în program. Potrivit Guvernului norvegian, din 2022 au fost oferite aproximativ 2,5 miliarde de coroane norvegiene, adică peste 230 de milioane de euro. Pentru 2026, Norvegia a alocat 350 de milioane de coroane pentru stabilitatea țării și parcursul european. Programul susține securitatea energetică, educația, reformele democratice și sprijinul pentru refugiați.
Eventualul sprijin militar va fi finanțat din bugetul obișnuit al apărării norvegiene. Cele două direcții se completează, având în vedere că capacitățile militare protejează statul, iar finanțarea civilă întărește funcționarea societății. Această abordare susține lecția finlandeză privind legătura dintre apărare și reziliență.
Notă de protest înmânată ambasadorului agreat al Rusiei pentru încălcarea repetată a spațiului aerian național. MAE: „Republica Moldova a cerut Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni”
VIDEO // „Siguranța oamenilor nu mai poate aștepta”. Premierul Vasile Tofan a solicitat accelerarea proiectului Legii cu privire la industria de apărare, după ce șapte drone au survolat marți spațiul aerian al țării noastre
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, convocat la MAE după survolarea spațiului aerian național de șapte drone
Ambasadorul României la Chișinău: „Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”
„Sunt solidară cu cetățenii Republicii Moldova”: mesajul Ambasadoarei UE la Chișinău, după incidentele cu drone
Partidul Nostru propune dezvoltarea unui sistem modern de apărare aeriană și un ghid de siguranță pentru populație, după ce șapte drone au survolat Republica Moldova
Apel la unitate și solidaritate după incidentele cu drone. Daniel Vodă: „Una dintre țintele acestor provocări este frica. Trebuie să rămânem uniți și să ne păstrăm încrederea în drumul nostru”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Condamnăm atacurile Rusiei și vom continua investițiile în armata națională care să ne poată proteja”
„Rusia nu respectă Republica Moldova și pe oamenii ei și le pune viețile în pericol”: reacția MAE după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării noastre
Președinta Maia Sandu, despre drona care a ajuns deasupra Chișinăului: „Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”
Vicepremierul Mihai Popșoi condamnă încălcarea spațiului aerian de către o dronă: „Rusia trebuie să înceteze acțiunile care pun în pericol Republica Moldova și securitatea regională”
SUA oferă Republicii Moldova un sprijin de 1,5 milioane de dolari pentru consolidarea securității cibernetice
Moldova și Italia extind cooperarea pentru combaterea amenințărilor hibride
Limba română și viitorul european al Republicii Moldova, pe agenda vizitei Maiei Sandu la Parlamentul European. Despre ce a discutat cu Roberta Metsola și cu eurodeputații
Consumatori din 16 localități au rămas fără electricitate din cauza vântului puternic
Republica Moldova va prezenta pozițiile de negociere pentru ultimele două grupuri de capitole ale aderării la UE
„Povești populare chineze”, lansate în limba română la Chișinău. Ambasadoarea Dong Zhihua: „Copiii vor simți farmecul culturii chineze”
FOTO // Experți din Portugalia şi Olanda vor elabora programe pentru reducerea pierderilor de apă în patru localități din Moldova
Un bărbat a tras cu arma în timpul unui conflict la o fermă din Chirsova. Un tânăr a fost rănit
A fost aprobat Regulamentul privind selectarea candidaților la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale numiți de Parlament
Vântul puternic a doborât mai mulți copaci în țară. Un automobil a fost avariat pe traseul Brănești-Ivancea
FOTO // Un nou sistem de canalizare din raionul Nisporeni va deservi peste 11.600 de locuitori
DOC // Localitățile amalgamate voluntar vor putea accesa mai simplu fondurile pentru modernizarea infrastructurii și serviciilor publice
Experiența Germaniei, valorificată pentru îmbunătățirea serviciilor veterinare din Republica Moldova
Acreditarea observatorilor pentru turul doi al alegerilor din Găgăuzia poate fi solicitată până pe 22 noiembrie
Prețul carburanților a scăzut cu mai mult de un leu per litru în doar o săptămână
Sinteza ședinței plenare a Parlamentului din data de 19 noiembrie 2026
Moneda comemorativă „160 de ani de la fondarea Casei Regale a României”, lansată de BNM
Cercetătorii din Moldova au prezentat o tehnologie nouă de producere a vinurilor roșii cu un conținut sporit de substanțe biologic active
Aproape 1.500 de sere agricole vor fi distribuite fermierilor din Republica Moldova până la sfârșitul anului




