ANALIZĂ // Niculescu la Chișinău. Apărarea împotriva dronelor, gazele din Marea Neagră și investiții peste Prut

Vizita lui Luca Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie, la o săptămână după învestirea guvernului său, a pus pe aceeași agendă dronele și amenințările rusești, gazele din Marea Neagră, podurile peste Prut și investițiile. Legătura dintre aceste teme este simplă. Republica Moldova are nevoie de siguranță pentru a se dezvolta, iar România are nevoie de un vecin stabil, capabil să reziste presiunilor Moscovei, a explicat pentru MOLDPRES analistul politic din România Mihai Isac.



Republica Moldova între prioritățile României

Alegerea Chișinăului pentru prima deplasare externă confirmă locul Moldovei între prioritățile Bucureștiului. Mai important este că discuțiile cu Vasile Tofan au pornit de la probleme care afectează direct oamenii. Vorbim de riscul atacurilor aeriene, aprovizionarea cu energie, circulația mărfurilor și accesul la investiții. Relația bilaterală capătă astfel o dimensiune tot mai practică, pe care cetățenii o pot judeca după rezultate.

Pentru noul premier, vizita fixează de la început o obligație politică. Republica Moldova va compara acest gest cu ritmul proiectelor, cu disponibilitatea Bucureștiului de a interveni în crize și cu sprijinul obținut în negocierile europene.



Protcția populației în fața dronelor

Cel mai sensibil subiect privește protecția populației în fața dronelor. Vasile Tofan a vorbit despre peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului aerian moldovenesc de la începutul războiului. Cifra arată cât de des agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce riscuri pentru vecinii acesteia.

Luca Niculescu a anunțat discuții pentru programe comune antidronă și schimburi de tehnologii de securitate. El a legat această cooperare de protejarea cetățenilor aflați pe ambele maluri ale Prutului și de dezvoltarea capacităților românești de apărare, inclusiv prin instrumentul european SAFE.

În practică, o asemenea colaborare ar trebui să însemne detectare mai bună, schimb rapid de informații, avertizarea populației și pregătirea personalului. Sunt direcții în care cooperarea poate salva vieți. O amenințare identificată târziu lasă autorităților mai puțin timp pentru reacție și oamenilor mai puține posibilități de a se adăposti.

Programele anunțate sunt încă în faza discuțiilor. Următorul pas trebuie să aducă finanțare, echipamente și responsabilități clare. Pentru Moldova, avantajul este accesul la experiența și capacitățile unui vecin care își modernizează apărarea. Pentru România, cooperarea ajută la înțelegerea amenințărilor din imediata vecinătate. Ambele state au interesul să reducă spațiul în care Rusia poate transforma atacurile asupra Ucrainei în intimidarea întregii regiuni.

Protejarea localităților și a infrastructurii energetice ar trebui să fie reperul după care se măsoară rezultatele. Cetățenia unei persoane nu schimbă traiectoria unei drone, iar răspunsul trebuie organizat pentru comunitățile expuse aceleiași amenințări.



Moldova ar putea primi gaze din Neptun Deep în sezonul rece 2027-2028. Ce prevede cooperarea cu România

În energie, declarațiile au un termen clar, și anume sezonul rece 2027-2028. Tofan a spus că Moldova va putea conta atunci pe gaze din Neptun Deep. Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare cu 50%, presupune investiții de aproximativ 4 miliarde de euro, resurse recuperabile estimate la 100 de miliarde de metri cubi și o producție anuală de circa 8 miliarde de metri cubi la capacitatea de producție planificată. Începerea producției este prevăzută pentru 2027.

Aprovizionarea Moldovei are deja un punct de sprijin contractual. Energocom a anunțat, în mai 2025, un contract pe trei ani cu OMV Petrom pentru gaze provenite din acest proiect. Vizita confirmă interesul politic pentru punerea în aplicare a unei colaborări începute anterior.

Pentru consumatori, apropierea sursei poate reduce costurile de transport. Prețul final va depinde și de condițiile contractuale, de piață și de tarifele interne. Câștigul strategic este însă limpede, iar Republica Moldova își diversifică aprovizionarea printr-un partener apropiat, cu infrastructură și relații comerciale deja dezvoltate.

Aceeași logică explică insistența asupra interconectărilor electrice, inclusiv Bălți-Suceava. Mai multe conexiuni înseamnă mai multe opțiuni de cumpărare și o capacitate mai bună de a trece peste avarii sau crize. Energia oferă astfel una dintre cele mai concrete forme de sprijin românesc pentru libertatea de decizie a Chișinăului.

Contractele pe termen mai lung ajută și la planificarea achizițiilor. Pentru Chișinău, asta poate însemna reducerea riscului unor achiziții făcute în grabă, în plină criză. Pentru furnizorii din România, înseamnă o piață apropiată și posibilitatea unor relații comerciale durabile.



„Prutul va rămâne doar un râu, nu și o frontieră...” Poduri, comerț și proiecte comune, pași spre apropierea Moldovei de România

Premierul Vasile Tofan a declarat că „Prutul va rămâne doar un râu, nu și o frontieră care separă două state românești”. Declarația recunoaște comunitatea de limbă și istorie și propune apropierea prin instituții, infrastructură și piața europeană. Dispariția controalelor asupra persoanelor presupune însă și aplicarea deplină a regulilor Schengen, cu evaluări și decizii proprii.

Până atunci, sensul acestei declarații poate fi pus în practică prin reducerea timpului petrecut la frontieră. Accelerarea construcției podului de la Ungheni, a drumurilor de acces și a infrastructurii vamale, precum și controlul coordonat la Cantemir-Fălciu, figurează între prioritățile discutate. Pentru un transportator, orele pierdute în vamă înseamnă bani. Pentru o familie, înseamnă timp petrecut pe drum. Apropierea dintre cele două state se măsoară și astfel.

Pentru ca un pod să aducă aceste beneficii, drumurile de acces și punctele de control trebuie pregătite odată cu el. Un proiect incomplet mută blocajul de pe un mal pe celălalt și amână avantajele pentru economie.

Cifrele explică de ce infrastructura de frontieră contează atât de mult. Din totalurile și ponderile publicate în statisticile moldovenești rezultă un comerț bilateral cu mărfuri de aproximativ 2,7 miliarde de dolari în 2024 și 3,6 miliarde în 2025.

În 2025, exporturile moldovenești către România au scăzut cu 5,4%, în timp ce importurile din România au crescut de aproximativ 1,6 ori. România a absorbit 29% din exporturile Moldovei și a furnizat 22,7% din importuri. O parte importantă a creșterii importurilor s-a produs într-un an cu achiziții energetice mult mai mari.

Primele opt luni din 2026 aduc o evoluție mai favorabilă exportatorilor moldoveni. Livrările către România au crescut cu 10,6%, iar importurile provenite din România cu 6,8%, față de perioada similară din 2025. Piața românească a primit 29,9% din exporturile moldovenești.

Aceste date arată o apropiere economică solidă și nevoia de a întări producția din Republica Moldova. Investițiile în fabrici, procesare și logistică pot ajuta firmele locale să vândă mai mult peste Prut. Pentru Chișinău, o relație comercială sănătoasă înseamnă și capacitatea de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.

Comenzile din România îi ajută pe producătorii moldoveni să înțeleagă cerințele distribuitorilor europeni, să își adapteze ambalajele și să își organizeze livrările. Experiența câștigată poate ajuta apoi la intrarea pe alte piețe ale Uniunii.



Investițiile românești în Republica Moldova: 12.000 de locuri de muncă și noi oportunități de dezvoltare

Investițiile românești au deja o greutate socială vizibilă. La întâlnirea cu oamenii de afaceri de la Chișinău, Niculescu a menționat cifra de 12.000 de locuri de muncă create de companiile românești. Guvernul moldovean menționa, în martie 2026, 1.744 de întreprinderi cu capital românesc.

Importanța lor depășește numărul angajaților. O investiție poate aduce tehnologie, finanțare, pregătire profesională și acces la clienți. Furnizorii locali primesc comenzi, iar angajații dobândesc experiență pe care o pot folosi ulterior și în alte companii.

Tofan a invitat firmele românești să investească în industrie, energie, tehnologie și infrastructură, inclusiv pentru participarea la reconstrucția Ucrainei. Este o direcție care poate transforma apropierea geografică într-un avantaj economic. Republica Moldova poate găzdui activități de producție și servicii, iar partenerii români pot contribui cu finanțare și acces comercial. Pentru asemenea proiecte, predictibilitatea regulilor și funcționarea justiției cântăresc la fel de mult ca declarațiile de bunăvoință.



Bucureștiul are aici un interes economic propriu. Companiile românești își extind piața, își diversifică activitatea și găsesc parteneri locali. Această reciprocitate face colaborarea mai durabilă, iar întreprinderile au motive să continue proiectele și după ce atenția politică se mută în altă parte.

Relația investițională funcționează și dinspre Republica Moldova spre România. La sfârșitul lui 2025 erau înregistrate în România 8.163 de societăți cu participare moldovenească, cu aproximativ 300 mai multe decât cu un an înainte. Capitalul social subscris echivala cu circa 83,2 milioane de euro. Acest indicator trebuie deosebit de valoarea totală a investițiilor și a activelor companiilor.

Numărul firmelor arată că antreprenorii moldoveni folosesc piața românească pentru dezvoltare. Accesul la clienți, parteneri și finanțare îi ajută să câștige experiență într-o economie europeană. România beneficiază, la rândul ei, de capital, inițiativă antreprenorială și relații comerciale.



Tofan îi cere lui Niculescu să mobilizeze sprijinul european pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Tofan i-a cerut lui Niculescu să folosească experiența sa diplomatică pentru a construi susținere europeană pentru Moldova. Cererea pune accentul pe o muncă esențială, și anume convingerea partenerilor că extinderea aduce mai multă stabilitate și oportunități economice întregii regiuni.

Sprijinul pentru aderarea Moldovei la UE poate consolida aceste legături. Bucureștiul are de susținut negocierile și de construit sprijin în capitalele europene, în timp ce Chișinăul continuă reformele. Gazele, podurile, apărarea și investițiile dau acestei colaborări un conținut pe care oamenii îl pot verifica. Când sunt mai bine protejați, au locuri de muncă și pot circula mai ușor, apropierea de România și de Europa devine parte din viața lor.


	
VIDEO // Premierii Vasile Tofan și Luca Niculescu au discutat avansarea cooperării moldo-române: prioritate pe proiectele strategice de infrastructură și energie


Premierul României, Luca Niculescu, a efectuat marți, 27 octombrie, prima sa vizită externă de la preluarea mandatului, în Republica Moldova. În cadrul vizitei, oficialul român a avut  întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, după discuțiile cu omologul său moldovean, Vasile Tofan. Agenda a inclus și o vizită comună a celor doi premieri la Stația Electrică Chișinău, parte a proiectului liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, care va consolida interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României.