Moțiunea simplă împotriva ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare a eșuat

Moțiunea simplă împotriva ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a eșuat. După aproximativ cinci ore de dezbateri, aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind susținută de doar deputați 34 de voturi, informează MOLDPRES.

În cadrul examinării moțiunii, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare a susținut un discurs în fața deputaților, în care a prezentat situația actuală din domeniul agricol.


„Privesc această dezbatere nu ca pe un exercițiu politic, ci ca pe oportunitate de a aduce claritate fermierilor și cetățenilor într-un context în care în spațiul public circulă prea multe interpretări greșite și informații care nu reflectă realitatea din teren. Opoziția mereu vine cu aceeași retorică - agricultura e în colaps, situația în sector e dezastruoasă, dar când trecem dincolo de lozinci și ne uităm la realitate, la cifre, la proiecte, la dinamica, investițiilor, tabloul arată complet diferit. Dacă este cineva care crede că o moțiune împotriva unui ministru sau a politicilor ministerului face viața agricultorilor mai ușoară, vă voi dezamăgi. Lipsa dezbinării, unitatea în intenții, fermitatea în decizii, asta poate face viața fermierilor mai ușoară. Dar dacă astăzi, în Parlament, dorința de spectacol este mai mare decât dorința de a consolida, vă prezint date care vor confirma că agricultura nu este un capitol statistic, ci este un sistem viu, iar un sistem viu nu se judecă în izolare, ci în context”, a declarat Ludmila Catlabuga.


Ministra a subliniat că „decenii la rând agricultorii au fost ținuți sub presiunea unor politicieni oportuniști și ani la rând agricultura Moldovei a fost împinsă într-o dependență de o singură piață externă instabilă, imprevizibilă și lipsită de reguli clare de joc”.


„Prin negocieri ferme, recâștigarea încrederii partenerilor, prin munca și investițiile fermierilor, am deschis și diversificat piețele de export, iar produsele moldovenești sunt astăzi mai prezente și mai respectate pe plan extern. Cifrele nu lasă loc de interpretări. (...) Solicitările tot mai mari de finanțare din partea fermierilor demonstrează că sectorul investește, deci există dorință de dezvoltare și potențial de creștere. Dacă agricultura ar fi în colaps, nu am vedea proiecte depuse într-un volum care depășește cu mult alocările disponibile. Cererea ridicată pentru finanțare nu este semnul unui declin. Este semnul unui sector viu, activ, cu potențial economic real”, a explicat ministra Agriculturii.


Potrivit datelor statistice prezentate de Ludmila Catlabuga, în 2024 agricultura a contribuit cu 7,1% la PIB, iar împreună cu industria alimentară - cu aproximativ 14 la sută la PIB. Totodată, sectorul agroalimentar a generat peste 45 la sută din exporturile totale, a angajat circa 18 la sută din forța de muncă activă și a utilizat 69 la sută din suprafețele țării cu teren arabil. Aceste cifre nu descriu un sector marginal, ci un pilon strategic al economiei naționale, a afirmat ministra.

Date oficiale mai relevă că în perioada 2020-2024, exporturile agroalimentare din Republica Moldova au variat între 1,08 miliarde de dolari și 1,94 miliarde de dolari, cu un nivel maximum atins în 2022. Piața Uniunii Europene a absorbit 65 la sută din exporturile agroalimentare din țara noastră în 2024, față de 45 la sută în 2021, iar exporturile către CSI au scăzut la 9%.

În același timp, în anul 2024, exporturile de cireșe către Uniunea Europeană au crescut cu peste 25 de ori, iar exporturile de prune și struguri s-au dublat. La fel, exporturile de miere au crescut de la 1585 de tone în 2023, la 3604 în 2025, cu o valoare de 10 milioane de dolari doar pe piața UE. Exportul de ouă în Uniunea Europeană a ajuns la 262 de mii de bucăți în 2025, cu valoarea de circa 61 de milioane de dolari și exportul de carne de pasăre pe piețele Uniunii Europene a atins 1123 de tone, cu o valoare de 63 de milioane de dolari.

Ludmila Catlabuga a subliniat că, în prezent, Ministerul Agriculturii promovează două inițiative esențiale pentru echilibrul pieței agroalimentare: dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare și prevenirea practicilor comerciale neloiale. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile publice acordă prioritate produselor locale în achiziții publice. În paralel, este consolidată componenta de siguranță alimentară prin controale mai riguroase și monitorizare sporită, realizate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și prin dotarea și modernizarea laboratoarelor.

Totodată, Fondul de subvenționare a agriculturii a crescut constant în ultimii ani, de la aproximativ 600 de milioane în anul 2015, la aproape două miliarde de lei în 2025, iar pentru 2026 acesta depășește 2,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape patru ori a sprijinului statului.


„În câmp deja se muncește, de-i frig, de plouă, de bate vântul. În ferme și în producere nici nu s-a mai oprit procesul de muncă, iar când aici, în Parlament, sub pretextul unei bune intenții, unii se aruncă în populisme, e dovadă că munca celor din câmp nu prea este respectată. Iar pentru noi, la Minister și în Guvern, agricultura va rămâne angajament național. Și acest angajament se vede în cifrele prezentate astăzi și în intențiile care construiesc eforturile noastre zilnice și de durată. Și când nu știți cum să ajutați agricultorii, mergeți la piețe, în magazine și cumpărați-le cu prioritate produsul. Mai mult ca atât, dacă aveți prea multă energie, mergeți și în câmp alături de ei și munciți”, a conchis Ludmila Catlabuga.


După prezentarea discursului de la tribuna Legislativului, ministra Agriculturii a răspuns timp de două ore și jumătate la întrebările aleșilor poporului. Deputații din opoziție s-au arătat nemulțumiți de situația din sectorul agricol, invocând mai multe probleme.