Președinta CC, Domnica Manole, la deschiderea Anului judiciar 2026: „Atâta timp cât controlul de constituționalitate funcționează liber și independent, echilibrul democratic în țară rămâne protejat”

Într-un context regional și internațional marcat de incertitudini, presiuni geopolitice și transformări digitale accelerate, jurisdicțiile constituționale sunt chemate să protejeze nu doar norme, ci însăși substanța ordinii democratice. Astfel, democrația nu se reduce la mecanisme electorale – ea presupune pluralism, dezbatere liberă, protecția minorităților și control jurisdicțional efectiv. Mesajul a fost transmis astăzi de președinta Curții Constituționale (CC), Domnica Manole, în cadrul evenimentului de deschidere a Anului judiciar 2026, informează MOLDPRES.

Președinta Înaltei Curți a subliniat că anul 2025 a fost unul de consolidare normativă și instituțională, iar acțiunile realizate confirmă că  direcția aleasă este aliniată standardelor europene de independență și eficiență a justiției constituționale.


„Deschiderea noului an judiciar nu este un simplu exercițiu ceremonial, dar un act de transparență, un moment de reflecție și o reafirmare solemnă a independenței justiției constituționale. Această inițiativă se înscrie în practica consacrată a marilor instanțe europene, pentru care începutul anului judiciar este un prilej de bilanț, reflecție și determinare strategică. Într-un stat de drept autentic, justiția constituțională nu funcționează în izolare, aceasta dialoghează cu societatea, cu celelalte puteri ale statului, cu instanțele europene, cu mediul academic. Anul 2025 a fost unul de consolidare normativă și instituțională. Intrarea în vigoare a noii legi cu privire la Curtea Constituțională și adoptarea regulamentului de procedură au întărit autonomia funcțională a instituției și au clarificat etapele examinării sesizărilor. Validarea acestei reforme prin avizul favorabil al Comisiei de la Veneția confirmă că direcția aleasă este aliniată standardelor europene de independență și eficiență a justiției constituționale”, a punctat Domnica Manole.


Aceasta a reiterat că Înalta Curte nu guvernează și nu legiferează - Curtea verifică, interpretează, delimitează, iar această delimitare, uneori incomodă, este esențială pentru menținerea separației puterilor în stat.


„Fiecare hotărâre pronunțată este mai mult decât o soluție juridică punctuală, este o intervenție în arhitectura echilibrului constituțional. Anul curent va aduce provocări suplimentare. Dezvoltarea tehnologiilor digitale, impactul inteligenței artificiale asupra spațiului informațional, riscurile dezinformării și ale polarizării societății ridică întrebări noi pentru dreptul constituțional. Curtea trebuie să rămână fidelă principiilor consacrate, dar suficient de flexibilă pentru a interpreta Constituția ca un instrument viu, adaptat la realitățile contemporane. În acest sens, dialogul cu instanțele europene este esențial. Consolidarea statului de drept presupune un efort comun, bazat pe respect reciproc și pe asumarea limitelor constituționale”, a afirmat Domnica Manole.


Președinta CC a menționat că, în anul 2026, instituția își propune să intensifice transparența instituțională, să dezvolte comunicarea publică și să aprofundeze cooperarea internațională.


„Conferința europeană pe care o organizăm în aprilie, dedicată eticii ideilor în contextul digitalizării și al inteligenței artificiale, va constitui o platformă de reflecție asupra modului în care jurisdicțiile constituționale pot proteja pluralismul fără a compromite libertatea de exprimare. Justiția constituțională nu este o instanță a popularității, este o instanță a principiului. Independența Curții nu este un privilegiu al judecătorilor, este o garanție a cetățenilor că drepturile lor nu depind de circumstanțe politice trecătoare. Supremația Constituției rămâne reperul nostru constant. Pășim în acest nou an judiciar cu încredere, dar și cu luciditate. Încredere în forța normativă a Constituției, luciditate față de complexitatea provocărilor actuale. Atâta timp cât controlul de constituționalitate funcționează liber și independent, echilibrul democratic în țară rămâne protejat”, a adăugat Domnica Manole.


Prezent la eveniment, prim-ministrul Alexandru Muntean a declarat că, din cele mai vechi timpuri, Curțile Constituționale au devenit gardieni ai democrației moderne, chemate să mențină echilibrul între puteri și să protejeze drepturile cetățenilor chiar și în cele mai dificile momente.


„Republica Moldova a îmbrățișat această idee acum 31 de ani, odată cu crearea Curții Constituționale. Dacă privim prin prisma istoriei, suntem încă o democrație tânără, dar acești ani au adus provocări pentru mai multe generații: crize politice, momente de răscruce și decizii care au definit direcția statului nostru. Astfel, deși tineri ca vârstă instituțională, am devenit o societate cu experiență. Nu anii ne-au definit maturitatea, ci felul în care am ales să ne apărăm democrația atunci când a fost pusă la încercare țara noastră. Constituția nu se apără singură. Forța ei nu stă doar în cuvinte, ci în instituțiile independente care îi respectă spiritul și limitele”, a spus Alexandru Munteanu.


Oficialul a accentuat că Republica Moldova a cunoscut momente în care echilibrul democratic a fost pus la încercare, iar experiența statului capturat a arătat cât de fragilă poate deveni democrația atunci când instituțiile își pierd independența.


„Am învățat că Legea supremă a statului devine puternică nu prin declarații, ci prin responsabilitatea de a respecta normele legale, chiar și atunci când este foarte dificil. În acest sens, Curtea Constituțională rămâne unul dintre pilonii care protejează echilibrul democratic și drepturile cetățenilor. Constituția este un organism viu, care evoluează odată cu societatea. Anul 2024 a devenit un reper pentru parcursul nostru constituțional și european, atunci când cetățenii au decis să înscrie în legea supremă obiectivul integrării în Uniunea Europeană. Prin această alegere democratică, Republica Moldova și-a afirmat clar direcția strategică și a consolidat temelia juridică a procesului de aderare, într-un moment definitoriu pentru viitorul țării noastre”, a afirmat Alexandru Munteanu.


Șeful Cabinetului de miniștri a menționat că, în ultimii ani, contextul regional, marcat de războiul din Ucraina, ne-a reamintit cât de fragile pot deveni libertatea și securitatea atunci când dreptul este contestat de o forță brutală.


„În aceste momente, instituțiile constituționale devin ancore care păstrează suveranitatea și ordinea democratică. Pentru a proteja democrația și drepturile omului, Guvernul are responsabilitatea de a transforma drepturile scrise în realități cotidiene. La 31 de ani de la crearea Curții Constituționale, Republica Moldova rămâne o democrație în consolidare, dar una care și-a definit clar destinul european chiar în textul Constituției. Democrația nu este un dat permanent, ea trăiește prin respectul față de lege și prin responsabilitatea instituțiilor care o apără. Atâta timp cât Constituția rămâne vie în deciziile instituțiilor și în încrederea oamenilor, Republica Moldova va continua să meargă înainte cu demnitate, claritate și curaj”, a accentuat Alexandru Munteanu.


Curtea Constituțională a Republicii Moldova a fost fondată pe 23 februarie 1995, marcând un pas crucial în instaurarea statului de drept, rolul său principal fiind garantarea supremației Constituției. Aceasta este unica autoritate de jurisdicție constituțională, independentă de orice altă autoritate publică, și asigură separarea puterilor în stat.

Anul trecut, CC a pronunțat 16 hotărâri, a adoptat 172 de decizii de inadmisibilitate și a gestionat un volum semnificativ de sesizări, majoritatea excepții de neconstituționalitate.