Proiectul de instituire a stării de urgență, prezentat de premierul Vasile Tofan în Parlament: „Intrăm în sezonul rece cu mai multe riscuri care se suprapun”

Premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi în Parlament proiectul privind instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Oficialul a punctat că Republica Moldova intră în sezonul rece cu mai multe riscuri care se suprapun și în aceste condiții este necesar ca autoritățile să dispună de pârghiile necesare pentru a acționa prompt și a asigura cetățenii cu resurse energetice și apă, informează MOLDPRES.

Premierul a afirmat că starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic expiră pe 25 septembrie, iar riscurile care au determinat instituirea acesteia nu au dispărut, ci din contra s-au amplificat, în special în condițiile în care suntem în pragul sezonului rece, „o perioadă în care consumul începe să crească, temperaturile scad și marja de siguranță devine mai mică”.

Astfel, potrivit premierului, „rolul Guvernului nu este să aștepte ca o criză să se producă și apoi să explice de ce nu a acționat”, ci autoritățile trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru gestionarea eficientă a situației înainte ca eventuale crize să se materializeze.


„Astăzi este a doua oară când vin în Parlament. Mi-aș fi dorit să fie în alte circumstanțe, dar astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile stare de urgență sectoarele energetic și hidrologic, începând cu data de 26 septembrie. Înțeleg cât de importantă este această decizie și câtă responsabilitate pune pe Parlament și pe Guvern. De aceea vreau să explic foarte direct de ce credem că, în contextul actual, este decizia corectă. Nu spun că mâine rămânem fără gaz, motorină, curent sau apă. Din contra, în ultimele două luni am reușit să stabilizăm mai multe situații dificile. Problema este că intrăm în sezonul reci cu mai multe riscuri mari care se suprapun în același timp. Avem practic o furtună perfectă”, a declarat premierul Vasile Tofan.


Potrivit oficialului, primul risc mare este aprovizionarea cu gaz și prețurile în creștere pentru acesta.


„De mai bine de jumătate de an, criza din Hormuz perturbă una din cele mai importante rute de exporturi de hidrocarburi din lume. Mai mult, o conductă de petrol a Arabiei Saudite a fost avariată. Iar în Qatar, atacurile asupra Ras Lafan au scos din funcțiune circa 17% din capacitatea de export de gaz lichefiat din lume. Consecința se vede direct în prețuri. Gazul european a ajuns în prima jumătate a lunii septembrie la aproximativ 84 euro pentru megavat oră sau mai mult de 1.000 de dolari per mia de metri cubi, ceea ce este cu 50% peste reperul folosit la calcularea actualului tarif, deja mărit. Avem contractat peste 90% din necesarul de gaz pentru iarnă. Deci, asta e partea bună. Dar o mare parte din acest gaz este indexată la TTF, deci la prețul de piață, care va fi la acel moment. Cu alte cuvinte, faptul că avem volumele contractate nu înseamnă că avem și prețul final fixat. Prețul va depinde de piață la momentul livrării, fie în noiembrie, decembrie, ianuarie, când vor fi acele livrări. Deci, riscul nostru nu mai este doar că dacă există gaz. Este la ce preț îl cumpărăm, cum finanțăm achizițiile și cum completăm stocurile înainte de iarnă”, a explicat Vasile Tofan.


Cel de-al doilea risc enunțat de Vasile Tofan este asigurarea țării cu carburanți.


„Rafinării și capacități de producție au fost avariate sau scoase din funcțiune, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Rusia. Cunoașteți motivele. Exporturile de motorină din Orientul Mijlociu s-au redus puternic, iar prețurile internaționale au ajuns la nivel record. Cotațiile motorinei au trecut de 1.650 de dolari în bazinul mediteraneean. Noi am simțit deja această problemă în august. Stocurile de motorină ajunseseră la mai puțin de 4 zile, iar 109 benzinării raportau lipsa motorinei. Am intervenit. Astăzi avem aproximativ 10 zile de stocuri, iar numărul stațiilor cu probleme a scăzut de la 109 la 8. Asta ne arată două lucruri. Primul, că riscul este real. Al doilea, când statul are instrumentele necesare și intervine la timp, putem stabiliza situația”, a spus șeful Guvernului.


Premierul a scos în evidență și riscurile privind asigurarea cu apă.


„Al treilea risc este apa. Seceta nu mai este doar o problemă pentru agricultură. A devenit o problemă de alimentare, cu apă și de securitate energetică. Pe Nistru, în ultimele săptămâni, în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk intră în medie aproximativ 22 m3 pe secundă, în timp ce avem nevoie să menținem un debit de deversare de cel puțin 60 m3 pe secundă, iar în condiții normale, debitul este de peste 100 m3 pe secundă. Lacul scade, creând riscuri tehnologice pentru centrala electrică de acolo. Problema însă nu este doar Nistru. Debitul Dunării este și el foarte scăzut. Asta reduce producția hidro în regiune și afectează inclusiv centralele de pe Dunăre, scăzând și mai mult furnizarea de electricitate în zona noastră”, a explicat Vasile Tofan.


Potrivit lui, scăderea nivelului de apă pe râuri presupune și o producție mai mică de electricitate, iar asta se întâmplă exact în pragul sezonului rece, atunci când consumul crește.


„Mai puțină apă înseamnă mai puțină energie disponibilă, exact când noi intrăm în lunile în care avem nevoie să importăm mai mult. La Costești, producția hidro a scăzut cu aproximativ 55% din cauza secetei. Apa și energia sunt și ele legate. Dacă stațiile mari de pompare rămân fără electricitate mai mult de o oră, o problemă energetică se poate transforma foarte repede într-o problemă umanitară cu alimentarea cu apă a Chișinăului sau Bălțului”, a atenționat Vasile Tofan.


Prim-ministrul a evidențiat că cel de-al patrulea risc ține de posibilitatea de import a energiei electrice din Ucraina.


„Astăzi Ucraina încă reușește să exporte energie spre Moldova. Este un lucru bun și ne ajută. Dar nu putem construi securitatea iernii pe presupunerea că această situație va rămâne așa, neschimbată, la nesfârșit. Sistemul energetic ucrainean a suferit distrugeri masive în urma atacurilor Rusiei. Potrivit evaluării noastre, dacă Ucraina înainte de război avea circa 70 de GW de capacitate instalată electrică, astăzi această capacitate a ajuns la 11-12 GW. Este o problemă foarte mare pentru stabilitatea energetică a regiunii și avem un deficit structural de circa 7 GW în regiunea noastră. Am văzut deja cât de strâns este sistemul. Pe 5 august, când a fost o zi foarte dificilă pentru noi, pentru a menține echilibrul rețelei în orele de vârf, a fost nevoie de importuri de 100 MW. Pentru Moldova, cifra care contează în această iarnă este foarte simplă. În orele de vârf, va trebui să importăm de la 400 la 450 de MW. Pe partea română, însă, avem o limitare de capacitate la 360 de MW. Deci, deficitul va trebui să vină din Ucraina. Acum, în situația în care Ucraina va avea o iarnă grea, cu distrugere suplimentară a capacităților de generare, noi pur și simplu nu vom găsi aceste volume pentru a importa energia de avarie. Aici este și problema”, a accentuat premierul.


Vasile Tofan a menționat că aceste multiple riscuri sunt agravate de faptul că ele nu există separat.


„Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate. Apa influențează hidroenergia. Electricitatea ține în funcție pompele de apă. Situația din Ucraina influențează cât curent putem importa. Iar motorina influențează transportul, agricultura, logistica și, până la urmă, prețurile din întreaga economie. Riscul real nu este că unul din aceste riscuri se va materializa. Riscul este că două sau mai multe riscuri se vor materializa și atunci vom fi într-o situație în care suntem total nepregătiți pentru a putea reacționa la o criză cu adevărat majoră”, a subliniat șeful Guvernului.


Oficialul a explicat și decizia de a trece de la stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic la stare de urgență.


„Starea de alertă a funcționat și ne-a dat instrumente reale. De exemplu, am putut cere raportarea zilnică a stocurilor și a planurilor de import. Am putut proteja volume minime de carburanți la Giurgiulești și limita exporturile. Am putut crea coridoare rapide ca camioanele cu carburanți să treacă mai repede vama. Am putut limita exportul de electricitate în orele de vârf. Faptul că am trecut la mai puțin de 4 zile de motorină, la 10 zile stocuri de motorină, arată că intervențiile noastre au lucrat. Am analizat și varianta de a continua starea de alertă, dar nu am avea toate instrumentele necesare dacă mai multe din aceste riscuri pe care am vorbit s-ar materializa simultan. Starea de urgență ne permite să mergem mai departe, acolo unde cadrul alertei nu mai este suficient”, a argumentat Vasile Tofan.


Șeful Guvernului a afirmat că ar fi iresponsabil ca autoritățile să aștepte materializarea riscurilor și declanșarea crizei pentru a veni apoi în Parlament să ceară instrumentele de intervenție de care au nevoie.


„Cerem stare de urgență pentru că intrăm într-o perioadă în care riscurile sunt mai mari și mai interconectate decât în instrumentele pe care starea de alertă ni le pune la dispoziție. Continuarea stării de alertă nu ar acoperi unele dintre scenariile mai severe pe care trebuie să fim pregătiți să le gestionăm. Și vreau să fie foarte clar, nu cerem un cec în alb, nu cerem libertate deplină. Tocmai pentru că instrumentele sunt mai puternice și responsabilitatea și controlul trebuie să fie mai mare. (...) Rolul Guvernului nu este să aștepte ca o criză să se producă și apoi să explice de ce nu a acționat. Trebuie să avem instrumentele înainte ca aceste crize să se materializeze. Prefer să venim astăzi în Parlament să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper că peste 60 de zile să putem spune că multe din aceste instrumente, ideal toate, nici nu au trebuit să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina sau se oprește pompa sau dispare motorina din stațiile de alimentare. Începe atunci când criza încă nu a lovit din plin. Începe astăzi”, a conchis Vasile Tofan.


După prezentarea proiectului, premierul a răspuns la întrebările deputaților. Ulterior, proiectul urmează a fi supus votului în plenul Parlamentului.

Proiectul a fost prezentat în Parlament după ce a fost aprobat în dimineața zilei de astăzi de Guvern. Decizia vine în condițiile în care Consiliul Național pentru Securitate, întrunit în ședință luni, pe 21 septembrie, a convenit asupra necesității instituirii stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, astfel încât instituțiile să dispună de instrumentele necesare pentru a interveni rapid în cazul unor perturbări majore și pentru a asigura aprovizionarea țării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere.


	
Guvernul a aprobat instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic: „Avem nevoie de mecanisme prin care să intervenim rapid”