Șefa statului Maia Sandu, în Parlamentul de la Vilnius: „R. Moldova contează pe vocea Lituaniei la Bruxelles. Ajutați-ne să vă urmăm calea în familia națiunilor europene libere”

Republica Moldova va fi mai sigură în interiorul Uniunii Europene, iar UE va fi mai puternică cu Moldova în componența sa. Țara noastră contează pe vocea Lituaniei la Bruxelles. Ajutați-ne să vă urmăm calea în familia națiunilor europene libere. Mesajul a fost transmis astăzi de șefa statului Maia Sandu, în Parlamentul de la Vilnius, de Ziua Restaurării Independenței, comunică MOLDPRES.

Președinta Maia Sandu a accentuat că, acum 36 de ani, la 11 martie 1990, Lituania a devenit liberă, iar Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut această independență.


„Lituania a fost prima țară ce s-a desprins din strânsoarea Moscovei și a reprezentat un model pentru fiecare popor care a îndrăznit să creadă că ceea ce a fost luat prin forță poate fi recâștigat prin voință. Kremlinul a numit acest act drept ilegal. Uniunea Sovietică a impus o blocadă economică. Lumea privea, nesigură. Iar dumneavoastră ați rămas pe poziții. Sunt mândră să spun că Moldova a fost prima țară din lume care v-a recunoscut independența. Moldova, în mai 1990, nu era un stat suveran. Făceam parte din Uniunea Sovietică. Nu aveam armată, nu aveam statut internațional, nu aveam nicio protecție dacă Moscova ar fi decis să ne pedepsească pentru îndrăzneala noastră. Și totuși, legislativul a privit la ceea ce ați făcut și a spus: este corect, suntem alături de voi. A fost propriul nostru mic act de curaj. Un gest de solidaritate făcut înainte ca noi înșine să fim liberi”, a declarat Maia Sandu.


Oficialul a vorbit despre agresiunea Rusiei față de dorința statelor de a se dezbina de influența Kremlinului, acțiuni care s-au soldat cu invazii și pierderea vieților omenești.


„La 13 ianuarie 1991, trupe sovietice au luat cu asalt clădirea Parlamentului dumneavoastră și turnul de televiziune din Vilnius. Civili neînarmați s-au așezat între tancuri și clădirea care apăra libertatea dumneavoastră. Paisprezece oameni au fost uciși. Sute au fost răniți. Nu v-ați retras. La 2 martie 1992, forțe separatiste sprijinite de Rusia, susținute de elemente ale Armatei a 14-a a Moscovei, au lansat atacul împotriva ordinii constituționale a Moldovei. Acela a fost începutul războiului de pe Nistru. Am pierdut sute de vieți. O parte din teritoriul nostru a rămas ocupat de atunci, iar trupele rusești sunt staționate acolo fără consimțământul nostru de mai bine de treizeci de ani. Date diferite, locuri diferite — dar același agresor, aceeași metodă, aceeași logică: că națiunile nu au dreptul să existe în afara sferei Moscovei. Că suveranitatea noastră este condiționată. Că memoria noastră poate fi rescrisă. Și tocmai de aceea memoria contează atât de mult — ca formă de reziliență, ca formă de apărare națională”, a afirmat Maia Sandu.


Aceasta s-a referit și la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care a început acum patru ani.


„Rusia nu câștigă. Economia acestei țări funcționează într-un regim de război pe care nu îl poate susține la nesfârșit. Armata sa a suferit pierderi pe o scară pe care Moscova încearcă cu disperare să o ascundă. Iar izolarea sa internațională, deși imperfectă, este reală. Totuși, Ucraina nu doar supraviețuiește, dar inovează. Pe câmpul de luptă, redefinește modul în care se poartă războaiele moderne, cu o ingeniozitate și un curaj care au uimit strategi militari din întreaga lume. În orașele sale, în instituțiile sale, prin oamenii săi, arată ceva și mai important: cum este lupta pentru valori, pentru ideea că o națiune liberă are dreptul să-și decidă propriul viitor. În fiecare zi în care Ucraina ține linia frontului, ține Rusia departe de granițele noastre, de restul Europei — și merită tot sprijinul nostru”, a afirmat președinta.


De asemenea, Maia Sandu a menționat că Rusia a investit masiv în războiul cognitiv și a inundat spațiile informaționale cu falsuri.


„Trebuie să transmitem mesajul nostru mai bine — și să o spunem cu convingere. Reziliența Ucrainei este extraordinară. Sprijinul Europei, deși uneori lent, a fost consecvent. Sancțiunile au efect. Armele ajută. Mai este mult de făcut. Dar trebuie să ajutăm Ucraina să stea dreaptă și trebuie să facem ca invazia Rusiei să eșueze — nu doar pe câmpul de luptă, ci și în mințile cetățenilor din întreaga Europă. Această bătălie pentru minți nu este doar despre Ucraina. Se poartă în fiecare dintre democrațiile noastre. Rusia nu vrea doar să câștige pe teren în Ucraina — vrea să câștige în parlamentele noastre, în redacțiile noastre, în scrutinele noastre”, a adăugat Maia Sandu.


Șefa statului a explicat că Lituania, la fel ca și Moldova, a înțeles felul de a fi al Rusiei, iar de această claritate comună are nevoie Europa.


„În fața unui imperiu agresiv, Europa trebuie să fie locul unde oamenii contează, unde suveranitatea este respectată și unde națiunile se apără reciproc. Lituania a arătat ce înseamnă asta în practică — construindu-și propria apărare, contribuind la apărarea colectivă, investind cât este necesar. Acesta este standardul la care Europa trebuie să se raporteze. Țara dumneavoastră a fost printre cele mai consecvente voci în sprijinul Ucrainei — la Vilnius, la Kyiv, la Bruxelles și peste Ocean. Nu ați ezitat. Iar Moldova vă este recunoscătoare, pentru că a sprijini Ucraina înseamnă a sprijini Moldova”, a remarcat Maia Sandu.


Aceasta a adăugat că Rusia duce de ani de zile un război hibrid împotriva Republicii Moldova — prin finanțarea partidelor de opoziție, folosind energia ca armă, orchestrând campanii de dezinformare, încercând să cumpere voturi și să creeze haos.


„Noi am ripostat. Am câștigat un referendum pentru a ancora aderarea la UE în Constituția noastră. Am câștigat alegerile prezidențiale. Am câștigat alegerile parlamentare. Cetățenii noștri, în ciuda tuturor presiunilor, au ales Europa. Aderarea Moldovei la UE nu este doar o chestiune de dezvoltare sau aspirație. Este o chestiune de securitate — a noastră și a Europei. Moldova și-a făcut alegerea. În 2024, cetățenii noștri au votat într-un referendum — sub presiune rusească enormă, cu teama războiului, cu interferențe electorale fără precedent — și au spus da Europei. Moldova își  face temele. Am eliminat dependența de gazul rusesc, trecând de la 100% la 0% în doar trei ani. Reformăm sistemul judiciar. Luptăm împotriva corupției. Aliniem fiecare domeniu al vieții publice la standardele UE. Rapoartele Comisiei Europene au recunoscut acest lucru. Apelul meu — rostit deschis, în acest Parlament, în această zi aniversară: O Europă de Est stabilă și integrată nu înseamnă doar securitatea de astăzi; este fundamentul păcii de mâine. De aceea, extinderea Uniunii Europene nu poate aștepta. Vocea Lituaniei are greutate. Contăm pe ea în continuare — la Bruxelles, în Consiliul European, în fiecare încăpere în care se discută viitorul nostru. În mai 1990, parlamentul unei țări care nu era încă liberă s-a uitat la ceea ce ați făcut și a spus: vă vedem, vă suntem alături, libertatea voastră este legitimă. Acum Moldova este cea care își caută locul în familia națiunilor europene libere. Ne-ați oferit un exemplu în 1990. Vă rog, ajutați-ne să îl urmăm acum”, a concluzionat Maia Sandu.


Șefa statului Maia Sandu efectuează, în perioada 10–11 martie curent, o vizită oficială la Vilnius, la invitația președintelui lituanian Gitanas Nausėda. Vizita are loc cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a restabilirii independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică, proclamată pe 11 martie 1990.

Agenda vizitei cuprinde întrevederi cu omologul lituanian, Gitanas Nausėda, cu prim-ministra Inga Ruginienė și cu președintele Parlamentului, Juozas Olekas. Discuțiile vor viza parcursul european al Republicii Moldova, consolidarea securității și rezilienței în regiune, sprijinul continuu pentru Ucraina, precum și cooperarea bilaterală, inclusiv oportunitățile de investiții pentru companii lituaniene în țara noastră.