Peste 90 de mii de cetățeni au participat la procesul de amalgamare voluntară. Secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, explică ce urmează

Autoritățile au pus la dispoziția localităților toate instrumentele necesare pentru a participa la procesul de amalgamare voluntară, iar comunitățile au avut posibilitatea să decidă cu cine se unesc, ce proiecte vor realiza și cum vor utiliza stimulentele financiare oferite de Guvern. Declarația a fost făcută de secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune Moldova1, transmite MOLDPRES.


„Noi am pus la dispoziția cetățenilor toate instrumentele necesare pentru a proceda la amalgamare voluntară. A fost o acțiune cu peste 90 și ceva de mii de localnici, reprezentanți locali, primari, o bună parte a populației. În procesul de consultări s-a discutat, deci a avut loc un proces voluntar, unde s-a decis care localitate, cu cine vrea să meargă, care sunt proiectele de viitor, unde este viziunea localității în următorii ani, unde să fie folosite inclusiv stimulentele care sunt oferite de Guvern ca un booster financiar”, a declarat Alexandru Iacub.


Potrivit oficialului, amalgamarea voluntară presupune acordarea mai multor stimulente financiare, menite să sprijine comunitățile care decid să participe la proces.


„Vorbim de stimulentul de inițiere, vorbim de stimulentul pentru amalgamarea voluntară propriu-zisă, care a fost majorat la 3.000 de lei per locuitor, și vorbim de stimulentul care este oferit de circa 2 milioane de lei anual până în 2030, de la următoarele alegeri”, a explicat secretarul general adjunct al Guvernului.


Alexandru Iacub a subliniat că procesul de amalgamare voluntară a oferit comunităților posibilitatea de a-și stabili propriile priorități de dezvoltare și de a decide asupra proiectelor care urmează să fie realizate cu sprijinul financiar acordat de stat.

Procesul de amalgamare voluntară s-a încheiat la 31 august. Următoarea etapă este amalgamarea normativă. Aceasta vizează administrațiile publice locale de nivelul întâi care au mai puțin de 3.000 de locuitori.


„Amalgamarea normativă este  a doua fază, care lasă la latitudinea și discreția Parlamentului decizia cum va fi organizată administrația publică locală, în sensul autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, care au mai puțin de 3.000 de oameni populație. Este la latitudinea Parlamentului, din considerentul că este nevoie să fie un cadru al reformei, o aplicare a normei în sensul solidarității”, a specificat Alexandru Iacub.


În prezent, 561 de primării au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară, ceea ce reprezintă 63% din totalul primăriilor din Republica Moldova. Dintre acestea, 65,3% au mai puțin de 3.000 de locuitori.