Circa 1 350 de dosare privind circulația drogurilor, inițiate anul trecut. Ministra de interne, Daniella Misail-Nichitin, anunță noi mecanisme de combatere a traficului substanțelor interzise

Circa 1 350 de dosare penale privind traficul de droguri au fost inițiate anul trecut, față de 994 de cauze inițiate în anul 2023. O tendință crescătoare se menține și în anul curent. Pe segmentul contrabandei, anul trecut, organele de control au documentat 50 de cazuri de transportare ilicită a drogurilor, ceea ce reprezintă o creștere cu 22%, față de anul 2024. Datele au fost prezentate astăzi în Parlament de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, care a prezentat date privind politicile și măsurile întreprinse de minister în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului de droguri, informează MOLDPRES.

Oficialul a subliniat că, în anul 2025, pentru implicarea în săvârşirea infracţiunilor legate de droguri, au fost documentați 775 de maturi şi 36 de minori. Din numărul total, 736 de persoane au fost trimise în judecată.


„În urma analizei efectuate, s-a constatat faptul că majoritatea infracţiunilor sunt săvârşite de persoane cu vârstele cuprinse între 18, 24 şi peste 30 de ani. În majoritatea cazurilor sunt implicaţi bărbaţi. În ultimii trei ani se constată o creştere a implicării cetăţenilor străini în cauzele privind drogurile, fapt cauzat de mobilitatea regională în contextul războiului din Ucraina. Datele mai relevă că segmentul drogurilor vegetale continuă să reprezintă o componentă relevantă pe piața ilegală. Cu toate acestea, în ultimii ani observăm o creștere a ponderii drogurilor sintetice. Spre exemplu, în cazul PVP, cunoscută ca și sare, cantitățile ridicate s-au majorat de la aproximativ 37 de kilograme în 2022 la peste 59 de kilograme în 2025. Mefedrona a înregistrat la fel o creștere de la 5 kg în 2022 la peste 26 de kg în 2025. Creșterea și diversificarea substanțelor psihoactive noi, începând cu anii 2024-2025, reflectă flexibilitatea traficanților de a se orienta spre comercializarea unor substanțe cu structură chimică modificată, menite să evite temporar controlul legal și să răspundă cererii de pe piața neagră. Totuși, în Republica Moldova, cele mai traficate droguri sunt: canabisul, PVP-ul, mefedrona și amfetamina”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.


Ministra a accentuat faptul că, cel mai des, substanțele narcotice ajung în Republica Moldova prin contrabandă, rute de pasageri, colete, curieri sau cutiile poștale. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în posturile de trecere: Palanca, Tudora, Sculeni, Leușeni și Costești. După ce ajung în țară, drogurile sunt comercializate prin intermediul platformelor online.


„Odată ajunse pe teritoriul Republicii Moldova, substanțele sunt preluate de către rețea, de regulă prin curieri sau așa-numiții curieri depozitari. În această fază se realizează pregătirea pentru distribuție. Drogurile sunt ambalate și porționate în cantități mai mici, de la doze foarte reduse până la cantități mai mari. După porționare, urmează livrarea prin metoda plasării în locații ascunse, care permite transmiterea fără contact direct între persoane. Curierii amplasează pachetele în mai multe puncte, pe întreg teritoriul țării, astfel încât fluxul să fie continuu și greu de urmărit. Achitările serviciilor se efectuează în criptomonede, care sunt lichefiate prin intermediul schimburilor valutare online, create inclusiv pe aplicația Telegram. În acest mod, este foarte dificil să identificăm deținătorii magazinelor online”, a precizat Daniella Misail-Nichitin.


Oficialul s-a referit și la acțiunile de prevenire a distribuției și consumului de droguri. În acest sens, Inspectoratului General al Poliției (IGP) a desfășurat, anul trecut, circa 3 000 de activități, în cadrul cărora au fost informați peste 86 mii de cetățeni. De asemenea, au fost organizate 17 campanii privind combaterea consumului de droguri.


„Aceste acțiuni reflectă faptul că răspunsul instituțional nu este bazat doar pe măsurile punitive, dar este și o responsabilitate instituțională asumată în vederea reducerii riscurilor asociate consumului de substanțe interzise. Astfel, doar în ultimele trei luni au fost desfășurate circa 1 400 de activități de prevenire a consumului de substanțe interzise în peste 750 de instituții de învățământ. Aceste activități au fost organizate de echipe comune formate din pedagogi, psihologi și polițiști. Oamenii legii au pregătirea corespunzătoare pentru a aduce mesajul ajustat categoriilor de vârstă, începând de la clasa a VI-a până la clasa a XII-a. Astfel de activități vor fi desfășurate și în continuare ca parte a unui Acord între Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației și Cercetării”, a afirmat Daniella Misail-Nichitin.


O altă prioritate este implementarea unui mecanism național digital integrat de evidență a copiilor consumatori de droguri, cu respectarea protecției datelor cu caracter personal.


„Ne propunem să dezvoltăm un mecanism de raportare a cazurilor de consum și circulație ilicită a drogurilor în instituțiile de învățământ. În prezent, IGP lucrează la elaborarea unei platforme care să permită raportarea tuturor cazurilor de consum, distribuție sau comercializare a substanțelor în mod anonim. Suntem în proces de definitivare și a unui proiect de lege care prevede descurajarea traficului și consumului ilicit de droguri, cu accent pe o protecție sporită a minorilor și instituirea măsurilor mai dure de atragere la răspundere a celor care implică copiii în transmiterea drogurilor. Astfel, îndemnul către toți cetățenii este ca atunci când cunosc despre eventuale cazuri de consum sau de distribuție a drogurilor să sesizeze neapărat poliția”, a specificat oficialul.


La nivel național, Comisia Națională Antidrog este platforma utilizată pentru coordonarea politicilor în domeniul antidrog. Astfel, autoritățile din domeniu lucrează în prezent la elaborare noii Strategii naționale în domeniul drogurilor și adicției pentru perioada 2026-2032.


„O altă acțiune foarte importantă vizează operaționalizarea sistemului național de alertă timpurie pentru supravegherea, prevenirea, detectarea și incriminarea noilor substanțe psihoactive, precum și stabilirea mecanismului interinstituțional de funcționare a sistemului. La fel, lucrăm asupra procedurilor privind trasabilitatea drogurilor ridicate și capturate prin alinierea la standardele și practicile din Uniunea Europeană. O altă prioritate ține de dezvoltare sistemului informațional privind trasabilitatea coletelor neînsoțite și modificarea cadrului legal în acest sens pentru a ne asigura că există prevederile legale necesare pentru ca acestea să poată fi analizate și, eventual, utilizate drept obiecte de investigare și documentare a cazurilor de trafic de droguri. Menționez că această prevedere nu afectează cetățenii de bună credință, care transmit colete din afara Republicii Moldova”, a spus ministra.


Daniella Misail-Nichitin s-a referit și la o modalitate nouă de identificare a substanțelor psihotrope sau a drogurilor în comunități.


„Este vorba de utilizarea analizei apelor reziduale. Aceste instrument permite o identificare a consumului unor substanțe la nivel comunitar sau la nivel de instituții. Această metodă permite o investigare rapidă și eficientă. În acest mod, resursele sunt concentrate pe niște locații în care se cunoaște cu certitudine că se consumă substanțe interzise”, a punctat Daniella Misail-Nichitin.


O altă prioritate a Ministerului Afacerilor Interne este continuarea măsurilor de consolidare a parteneriatelor operaționale cu toate agențiile europene în domeniul prevenirii și combaterii drogurilor.


„Vom contribui la operațiunile comune pentru a documenta și a destructura rețelele de trafic de droguri. Astfel, suntem în discuții și negocieri cu partenerii de dezvoltare pentru a consolida capacitatea tehnică a subdiviziunilor care sunt implicate în investigarea și documentarea acestor infracțiuni, în contextul internaționalizării schemelor și traseelor de trafic de droguri”, a adăugat ministra.


Conform datelor oficiale, la nivel global, numărul consumatorilor de substanțe narcotice a crescut de la 247 de milioane în anul 2013, până la 316 milioane în anul 2023. Cifra denotă o creștere de 28% timp de 10 ani.