Mitropolitul Basarabiei, Antonie: „Apărarea limbii române este responsabilitatea fiecărei familii”

Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Antonie, afirmă că limba română reprezintă una dintre cele mai profunde expresii ale continuității poporului român și un element esențial al identității și memoriei sale. Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Limbii Române, ierarhul a subliniat că limba română a supraviețuit în Basarabia în pofida politicilor de deznaționalizare și a presiunilor exercitate în perioada țaristă și sovietică, transmite MOLDPRES.


„Limba este matricea spirituală a unui popor, arhiva sensibilității sale, memoria suferințelor și a biruințelor sale, precum și expresia cea mai fidelă a felului în care acesta a înțeles lumea, timpul, viața și întâlnirea cu Dumnezeu”, a menționat Mitropolitul Antonie.


Potrivit acestuia, în Basarabia limba română a fost supusă unei „sistematice inginerii identitare”, prin schimbarea alfabetului, contestarea originii și a denumirii sale și îndepărtarea din școală, biserică, administrație și viața publică.


„Cu toate acestea, limba română a supraviețuit în rugăciunile mamelor și ale bunicilor, în cântarea bisericească, în vechile cărți de cult, în doine, în colinde, în pomelnicele familiilor și în dorul celor deportați. A supraviețuit asemenea unei candele ocrotite în fața furtunii vremurilor”, a afirmat ierarhul.


Mitropolitul Basarabiei a subliniat și rolul Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea limbii române și a unității spirituale a românilor din provinciile istorice. „Chiar și atunci când hotarele politice ne despărțeau, aceeași Sfântă Liturghie ne aduna în aceeași rostire sfântă”, a remarcat acesta.

În mesajul său, Antonie a evocat și discursul preotului și poetului Alexie Mateevici de la Primul Congres al Învățătorilor Moldoveni din Basarabia, desfășurat la Chișinău la 25 mai 1917. „N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut”, afirma atunci Mateevici.


„Acest adevăr istoric, filologic și spiritual rămâne pe deplin valabil”, a declarat Mitropolitul Basarabiei, adăugând că identitatea regională moldovenească și apartenența la poporul român se întregesc firesc.


Totodată, ierarhul a amintit de generația Renașterii Naționale, care a luptat pentru revenirea la alfabetul latin și pentru repunerea limbii române în drepturile sale firești. În opinia sa, acea generație a înțeles că „libertatea politică rămâne fragilă atunci când mintea unui popor continuă să fie ocupată de falsuri”.

Antonie a făcut referire și la versurile lui Alexie Mateevici – „Limba noastră-i limbă sfântă, / Limba vechilor cazanii” –, afirmând că limba română a fost purtătoare a credinței și a valorilor spirituale ale generațiilor.


„Această limbă, sfințită prin credința poporului, ne-a sfințit, la rândul ei, ca popor. Ne-a învățat să-L numim pe Dumnezeu «Tată», să o chemăm pe Preasfânta Fecioară «Maică», să numim pâinea «dar», pământul natal «moșie», iar depărtarea de casă «dor»”, a spus Mitropolitul.


În final, Mitropolia Basarabiei și-a reafirmat responsabilitatea de a cinsti și apăra limba română, subliniind că unitatea românească există deja în spațiul credinței, culturii și limbii.


„Înainte ca unitatea românească să se împlinească în toate formele sale, ea există deja în fiecare rugăciune rostită românește pe ambele maluri ale Prutului. Limba română este patria pe care o purtăm cu noi pretutindeni”, a afirmat Mitropolitul Basarabiei.


Antonie i-a îndemnat pe oameni să păstreze limba română cu recunoștință și să o vorbească „cu demnitate”, fără teamă, încheindu-și mesajul cu urarea: „La mulți ani de Ziua Limbii Române! La mulți ani tuturor românilor!”.



 

 

Cu prilejul Zilei Limbii Române, Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie,  însoțit de soborul preoțesc și de numeroși credincioși, a depus flori la busturile personalităților de pe Aleea Clasicilor din Chișinău: poetul Mihai Eminescu, scriitorul Ion Creangă, preotul și poetul basarabean Alexei Mateevici, poeții Grigore Vieru și Dumitru Matcovschi, Alecu Donici.  După ceremonia de depunere a florilor, Înaltpreasfințitul Părinte Antonie a rămas în mijlocul oamenilor, i-a binecuvântat și a discutat cu cei care s-au apropiat de el, oferindu-le un cuvânt de folos și ascultându-le preocupările.







Republica Moldova sărbătorește luni, 31 august, Ziua Limbii Române. Denumită oficial „Limba noastră cea română” după poemul lui Alexei Mateeavici, sărbătoarea își are originile în perioada Renașterii Naționale.  În1989, în urma presiunii exercitate de zecile de mii de oameni reuniți la prima Mare Adunare Națională, limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești și s-a revenit la grafia latină.


	
Ziua Limbii Române, sărbătorită la Chișinău prin Marea Dictare Națională și evenimente culturale