Noi reguli pentru parcări și transportul public în municipii. Parlamentul a votat proiectul privind mobilitatea urbană

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, care stabilește noi reguli pentru organizarea parcărilor cu plată, evacuarea vehiculelor abandonate și dezvoltarea transportului public. Documentul, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a fost prezentat în plen de secretarul de stat al instituției, Nicolai Mîndra, comunică MOLDPRES.

Inițiativa urmărește crearea unui cadru unitar pentru dezvoltarea unor sisteme de mobilitate urbană sigure, eficiente și durabile, în conformitate cu practicile Uniunii Europene.

Prezentând proiectul, Nicolai Mîndra a atras atenția asupra creșterii numărului de vehicule din țară și asupra necesității unei planificări integrate a transportului urban.


„În mai puțin de șase ani, parcul auto din Republica Moldova a crescut cu 34% și a ajuns la 1,44 milioane de vehicule”, a declarat secretarul de stat.


Potrivit acestuia, proiectul introduce un mecanism de planificare a mobilității urbane, având în centru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, un instrument care va ajuta autoritățile să organizeze mai eficient deplasările în orașe.


„Planul de mobilitate urbană durabilă este un document prin care un oraș își planifică, în mod integrat, toate formele de deplasare: transportul public, mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta, utilizarea automobilului și transportul de mărfuri. Acesta are o componentă strategică și un plan de acțiuni care include măsuri, termene și resurse, fiind corelat cu documentația de urbanism existentă sau cu cea care urmează să fie modificată”, a explicat Nicolai Mîndra.


Secretarul de stat a precizat că planul nu reprezintă un instrument complet nou pentru administrațiile publice locale, întrucât va înlocui planul de mobilitate al localității prevăzut de Codul urbanismului. Unele orașe din Republica Moldova au deja asemenea documente aprobate.

Potrivit lui Nicolai Mîndra, noile prevederi urmăresc dezvoltarea unor orașe adaptate nevoilor oamenilor, în care deplasarea pietonilor, a bicicliștilor și utilizarea transportului public să fie prioritare.


„Pentru cetățeni, planul de mobilitate urbană durabilă înseamnă un oraș gândit în jurul omului. Legea stabilește ordinea priorităților în proiectare: pe primul loc este pietonul, urmat de biciclist, transportul public și, abia apoi, autoturismul”, a afirmat oficialul.


Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă vor fi obligatorii pentru orașele aflate în centrul nodurilor urbane, respectiv municipiile Chișinău și Bălți, unde se concentrează o mare parte a parcului auto și unde problemele de congestie a traficului sunt mai pronunțate.

Pentru celelalte orașe și municipii, elaborarea unor asemenea planuri va fi opțională. Autoritățile locale care vor dori să-și organizeze mobilitatea conform standardelor europene vor putea beneficia de sprijinul punctului național de contact instituit de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Nicolai Mîndra a subliniat că existența acestor documente este importantă și pentru accesarea finanțărilor europene destinate infrastructurii de transport.

Proiectul prevede că parcările cu plată de pe terenurile publice vor fi considerate servicii publice de gospodărie comunală, prestate de autoritățile administrației publice locale prin intermediul întreprinderilor municipale sau prin delegarea gestiunii către operatori.

Tarifele și regulile de organizare a parcărilor vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale. Veniturile obținute vor fi utilizate cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea parcărilor, dezvoltarea infrastructurii locale și subvenționarea transportului public.

Neachitarea tarifului de parcare sau utilizarea neregulamentară a locurilor de parcare vor constitui contravenții. În asemenea cazuri, agentul constatator va putea bloca roțile vehiculului dacă proprietarul sau conducătorul auto nu este prezent. Evacuarea mașinii va fi posibilă dacă, în termen de 72 de ore, conducătorul auto nu solicită deblocarea roților.

Documentul stabilește și procedura de evacuare a vehiculelor abandonate. După constatarea abandonării, funcționarii autorităților administrației publice locale vor identifica proprietarul și îl vor soma să înlăture voluntar vehiculul în termen de 15 zile.

Dacă proprietarul nu se conformează, autoritatea locală va putea dispune ridicarea mașinii și transportarea acesteia într-un spațiu special amenajat pentru depozitare.

În cazul în care, timp de 60 de zile, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, se va prezuma în mod rezonabil că proprietarul a renunțat la dreptul de proprietate asupra acestuia. Autoritatea locală va sesiza instanța de judecată pentru a constata abandonarea și a dispune transmiterea vehiculului în proprietatea administrației publice locale.

Proiectul le permite autorităților publice locale să instituie zone cu nivel scăzut de emisii, în care vor putea fi introduse restricții de circulație sau mecanisme de taxare diferențiată, în funcție de categoria de emisii a vehiculelor.

În Chișinău și Bălți, planificarea transportului public va urmări amplasarea stațiilor la o distanță de cel mult 300 de metri de instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, centrele de îngrijire a vârstnicilor și instituțiile comunitare.

Totodată, cel puțin 60% din populație ar urma să locuiască la mai puțin de 500 de metri de o linie de transport public, deservită la intervale de cel mult 20 de minute.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va elabora și coordona politicile în domeniul mobilității urbane durabile și va aviza Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.


„Dat fiind faptul că proiectul de lege reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea mobilității în principalele orașe ale Republicii Moldova, acesta va permite autorităților locale să dezvolte soluții de mobilitate adaptate nevoilor localităților mari din țară”, a conchis Nicolai Mîndra.


Potrivit datelor prezentate anterior de Agenția Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, numărul vehiculelor înmatriculate în Republica Moldova depășise 1,35 milioane. Peste 387.000 dintre acestea erau înregistrate în municipiul Chișinău, dintre care aproximativ 287.000 erau autoturisme.