Pregătirea viitorilor profesori va fi reformată: practică din primul an și masterat adaptat specializării

Programele universitare de formare a viitorilor profesori, învățători și educatori vor fi reorganizate pentru a pune un accent mai mare pe practica pedagogică și pe dezvoltarea competențelor necesare în școli și grădinițe. Reforma urmează să fie aplicată din septembrie 2027 pentru studenții care vor fi admiși în anul universitar respectiv, după încheierea consultărilor publice, planificate pentru sfârșitul anului curent, a anunțat astăzi  ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe de presă, informează MOLDPRES.

Schimbările vizează atât conținutul programelor de studii, cât și modul în care viitorii profesori își vor desfășura practica și vor trece de la studiile de licență la cele de masterat. Potrivit autorităților, obiectivul este ca absolvenții să stăpânească mai bine disciplina pe care o vor preda și să poată adapta metodele de predare la nevoile elevilor.


„Este o schimbare majoră a modului de pregătire a profesorilor noștri, inspirată și consultată atât cu colegii noștri din Austria, unde am fost cu rectorii, cu decanii facultăților pedagogice ceva timp în urmă pentru a învăța din experiența lor de formare a profesorilor, și totodată, bineînțeles, și din buna experiență a Estoniei. Un alt element care la fel trebuie menționat ține de o mai bună integrare dintre licență și master, în așa fel încât să existe o continuitate clară între ceea ce a învățat tânărul la licență și aprofundarea acelor competențe la disciplină în cadrul masteratului, să restricționăm opțiunile la care poate merge tânărul absolvent la pedagogie la masterat, obiectivul fiind ca masteratul să completeze, să aprofundeze, să dezvolte anumite noi competențe care nu au fost atinse la licență, dar la disciplină”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.


Unul dintre elementele centrale ale reformei este reorganizarea practicii pedagogice. Autoritățile intenționează să desemneze un număr limitat de școli care vor deveni baze de practică, în care studenții vor putea beneficia de îndrumare specializată și de condiții mai bune pentru dezvoltarea competențelor profesionale.


„La fel de important este cum ne asigurăm că experiența de practică a acestui tânăr este una calitativă și atunci când merge într-o școală, lucrurile se întâmplă bine și el deprinde acele competențe necesare. Pentru asta vom avea un număr limitat de școli care vor avea acest statut de bază de practică pedagogică, pentru ca să putem să asigurăm calitatea acestei experiențe și dezvoltarea reală a competențelor pedagogice. Le vom desemna prin ordin, vom investi în ele suplimentar, iar profesorii care vor avea un tânăr la practică vor fi și remunerați, susținuți financiar adițional, dar, mai important decât atât, vor fi formați pentru a putea să înțeleagă cum să lucreze cu acești tineri și cum să-i susțină în primii lor pași în cariera pedagogică încă de pe băncile facultății”, a menționat Dan Perciun.




Concepția reformei prevede și revizuirea planurilor de studii, actualizarea conținuturilor și o mai bună corelare a programelor de licență și masterat, pe modelul 3+2 ani. Evaluarea finală a viitorilor profesori urmează să fie organizată în trei etape, iar practica pedagogică va începe din primul an de facultate.

Viorica Andrițchi, responsabilă, alături de Institutul Național pentru Educație și Leadership, de conceptualizarea reformei, afirmă că schimbările pornesc de la competențele de care un profesor are nevoie în activitatea de zi cu zi.


„Când vorbim despre formarea cadrelor didactice, putem să ne referim la planuri, credite, examene, teze, dar dincolo de aceasta este bine să ne adresăm întrebarea fiecăruia dintre noi. Ce fel de profesor ne dorim să intre mâine în clasa în care învață copilul meu? Respectiv pe această întrebare am construit și noi concepția de formare inițială a cadrelor didactice. Ne dorim ca să avem un profesor bine pregătit, care să-și cunoască bine disciplina, dar în același timp să poată să ajute elevul în cunoașterea acestei discipline, să-și adapteze metoda de predare la nevoile fiecărui copil, să poată să analizeze propria practică didactică și să o îmbunătățească continuu”, a declarat Viorica Andrițchi.




Reforma vine în continuarea măsurilor de atragere a tinerilor cu rezultate academice bune către specialitățile pedagogice. În 2026, bursele studenților de la aceste programe au depășit 4.000 de lei, iar media minimă de admitere a fost majorată de la 6,5 la 7.

Consultările publice asupra noii concepții urmează să se încheie la sfârșitul anului 2026, iar aplicarea schimbărilor este planificată pentru septembrie 2027, pentru studenții care vor începe atunci studiile universitare.