DOC // Premierul Vasile Tofan, despre reorganizarea raioanelor: „Nu mutăm serviciile. Mutăm administrația care stă deasupra lor”

Guvernul propune reorganizarea administrației publice locale de nivelul al doilea prin înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Conceptul reformei a fost prezentat astăzi, la Chișinău, de prim-ministrul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care au precizat că obiectivul principal este consolidarea primăriilor, reducerea structurilor administrative de nivelul al doilea și apropierea deciziei de cetățean, transmite MOLDPRES.

Potrivit propunerii prezentate, Regiunea Nord ar urma să cuprindă 11 raioane și să aibă sediul administrativ la Bălți, Regiunea Centru – 13 raioane, cu sediul la Chișinău, iar Regiunea Sud – șapte raioane, cu sediul la Cahul. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul de unități administrativ-teritoriale separate. UTA Găgăuzia își va păstra statutul special, iar raionul Taraclia urmează să fie reorganizat în municipiu de nivelul al doilea.

990a848f8f3e33210195d64d3ffc574d_concept-reorganizare-apl-nivelul-ii-v45-docx-1_6abe351a48e54.pdf

Premierul Vasile Tofan a declarat că reforma este construită în jurul ideii de consolidare a administrației publice locale de nivelul întâi.


„Esența acestei reforme este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor, iar primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii. Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunității. Iar asta înseamnă că nivelul doi trebuie să fie și el mai simplu pentru a transfera această putere la primării”, a spus Vasile Tofan.


Șeful Executivului a sintetizat reforma în patru direcții: mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul al doilea, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație, precum și primării mai puternice.


„Astăzi avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi”, a precizat premierul.


Potrivit acestuia, reducerea numărului de structuri de nivelul doi ar trebui să fie însoțită de redistribuirea competențelor între primării și administrația centrală.


„Dacă atribuțiile actualului nivel raional vor fi împărțite mai logic între primării și administrația centrală, evident vom avea mai puține competențe la nivelul doi. Și nu vrem să le creăm artificial și nenecesar acolo”, a explicat Tofan.


În noua arhitectură propusă, regiunile nu ar urma să preia rolul primăriilor, ci să se concentreze pe planificare, coordonare, dezvoltare regională și proiecte care depășesc capacitatea unei singure localități.


„Nu vrem să înlocuim 32 de raioane cu trei regiuni sau raioane gigantice. Nu asta este intenția. Rolul regiunilor va fi și el diferit. Ele trebuie să se concentreze, în primul rând, pe subiecte de strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte mari”, a spus premierul.


Vasile Tofan a oferit drept exemplu proiectele de infrastructură care implică mai multe localități.


„Să ajute Cahul, Căușeni, Leova, Cimișlia, Ștefan Vodă atunci când un proiect de apă, de drumuri, de deșeuri sau alt proiect infrastructural depășește hotarul unei singure localități. Deci, regiunea nu vine să conducă primăria. Regiunea trebuie să ajute primăria să facă acele lucruri pe care primăria nu le-ar reuși să le facă singură”, a explicat șeful Guvernului.


Premierul a menționat că modelul propus are anumite elemente comune cu modul în care este organizată administrația regională în alte state europene, însă a precizat că Republica Moldova nu intenționează să preia mecanic modele străine.


„Am fost mult timp în Olanda. În Olanda, fiind o țară mult mai mare ca noi, cu 18 milioane de oameni, provinciile se concentrează în mare parte pe planificare regională, mobilitate, dezvoltare economică și aspecte de coordonare, fără a fi un nivel cu funcții administrative rigide cum pot fi raioanele noastre. Lituania a mers chiar mai departe. În Lituania, regiunile sunt un nivel care nu este ales electoral, cu staffuri administrative foarte mici, de 12-15 oameni, și au rol în primul rând de coordonare”, a relatat Vasile Tofan.


„Noi nu vrem să copiem mecanic nici Olanda, nici Lituania, nici alte țări, pentru că avem specificul nostru. Dar principiul, abordarea, este aceeași: deciziile și serviciile, zi de zi, trebuie să fie mai aproape de cetățean”, a adăugat premierul.

La rândul său, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat datele privind viitoarele regiuni. Potrivit acestuia, Regiunea Nord ar urma să cuprindă 11 raioane, cu aproximativ 514 mii de locuitori și sediul administrativ la Bălți. Municipiul Bălți nu va face parte din regiune și își va păstra statutul separat.

Regiunea Centru ar urma să includă 13 raioane, cu circa 670 de mii de locuitori, sediul fiind la Chișinău, în timp ce municipiul Chișinău nu va face parte din regiune.

Regiunea Sud ar urma să cuprindă șapte raioane, cu aproximativ 280 de mii de locuitori, și să aibă sediul la Cahul.


„Trebuie să înțelegeți că logica aceasta pe care noi o propunem astăzi reiese din câteva considerente. În primul rând, de la începutul anului până în prezent am avut la Cancelaria de Stat aproximativ o mie de consultări pe acest subiect, la nivel de primării și la nivel de raioane. Viziunea care predomină este că, într-adevăr, raionul în condiția în care este acum nu mai este productiv”, a declarat Alexei Buzu.


Potrivit secretarului general, o parte dintre competențele care reveneau anterior raioanelor au fost deja preluate la alte niveluri administrative.


„În ultimii ani a fost preluată competența și pe asistența socială, și pe domeniul sănătății. În anul 2027 va fi preluată competența pentru educație. De aceea avem această schimbare”, a spus Buzu.


Oficialul a explicat că propunerea privind cele trei regiuni este corelată cu procesul de consolidare a primăriilor, prin amalgamare.


„În Republica Moldova, după reformă, odată cu alegerile din 2027, vom avea mai puține primării, dar primării mai puternice. Spre exemplu, anticipăm că în zona nordului, de la 306 primării vom ajunge la 81. În zona centrului, de la 349 primării vom ajunge la 96 de primării. Și în regiunea sud, de la 165 de primării la 48”, a precizat secretarul general al Guvernului.


Potrivit acestuia, consolidarea primăriilor ar trebui să le permită să gestioneze mai multe servicii și să pregătească proiecte de dezvoltare de anvergură.


„Deja avem acest plan extrem de ambițios de creștere economică, cu o finanțare de 1,9 miliarde. În 2028, Republica Moldova va beneficia de un nou instrument. Și acolo, experiența altor țări ne arată că trebuie să avem aceste proiecte de dezvoltare regională pregătite, gândite ecologic, care să fie sustenabile. Și dacă vrem să aducem apă, să aducem servicii de management al deșeurilor, alte drumuri bune, investitori, trebuie să avem aceste proiecte pregătite. Și asta va fi un rol important pe care îl vor avea aceste regiuni”, a spus Alexei Buzu.


Unul dintre punctele asupra cărora reprezentanții Guvernului au insistat în prezentarea reformei a fost menținerea serviciilor publice în apropierea cetățenilor.


„Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu o să-l trimitem la Bălți. Dacă merge la Soroca, va continua să meargă la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău. Dacă merge la Căușeni, la Cimișlia, la Ștefan Vodă, serviciul nu se mută doar pentru că am schimbat centrul administrativ al regiunii”, a afirmat Vasile Tofan.


„Deci nu mutăm serviciile. Mutăm administrația care stă deasupra lor. Dar serviciile rămân acolo unde sunt, lângă oameni. Unele servicii vor trece la primării, altele vor fi gestionate central. Dar serviciul trebuie să rămână acolo unde are sens, unde este logic să fie pentru om”, a explicat premierul.

Același principiu se va aplica, potrivit Guvernului, și instituțiilor și bunurilor publice locale.


„Biblioteca din Soroca o să rămână la Soroca. Școala de la Hâncești o să rămână la Hâncești. Centrul cultural din Orhei nu va pleca la Chișinău, el va rămâne acolo, pe loc. Comunitatea, localitatea își vor administra în continuare bunurile și vor prelua serviciile necesare”, a declarat Tofan.


Alexei Buzu a oferit mai multe exemple privind transferul administrării unor instituții și bunuri către primării.


„Muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive, casele de cultură, deci toate aceste servicii foarte importante pentru viața unei comunități, din administrarea raioanelor, vor trece în administrarea primăriilor care sunt acum sedii ale raioanelor. Noi credem că primarii și primăriile pot gestiona aceste bunuri și servicii mult mai bine pentru că ei sunt conectați mult mai bine la viața locală”, a spus secretarul general.


Alexei Buzu a amintit experiența reformelor administrative anterioare, afirmând că una dintre lecțiile acestora este necesitatea menținerii serviciilor în proximitatea populației.


„Problema reformei anterioare a apărut odată cu crearea județelor. S-au îndepărtat serviciile față de cetățeni, antreprenori. Și ceea ce facem noi și testul pe care l-a solicitat prim-ministrul este că, indiferent de unde se află centrul administrativ, așa cum cetățeanul urmează să beneficieze de un serviciu, așa trebuie să fie”, a declarat Buzu.


„Vom schimba administratorii, vom schimba cine este responsabil, dar cetățeanul nu trebuie să simtă această schimbare”, a adăugat el.

Secretarul general a precizat că și serviciile pentru mediul de afaceri ar urma să fie menținute în teritoriu.


„Pentru ca un antreprenor să acceseze serviciile unui arhitect regional nu va trebui să facă cale lungă de la Soroca la Bălți, dar va merge în punctul regional. Noi vom face aceste schimbări ca aceste servicii să rămână acolo și să fie mult mai bine administrate și finanțate”, a spus Alexei Buzu.


Premierul a prezentat și argumentele financiare ale reformei. Potrivit acestuia, bugetele celor 32 de raioane au însumat în 2025 aproximativ nouă miliarde de lei.

Vasile Tofan a precizat însă că cea mai mare parte a acestor resurse nu reprezintă cheltuieli administrative propriu-zise.


„În 2025, bugetele celor 32 de raioane au fost de aproximativ 9 miliarde de lei. Aici însă trebuie să înțelegem că 77% din aceste bugete au mers la educație. Au reprezentat finanțarea învățământului. Și evident că acești bani nu dispar și nu sunt o economie. Ei urmează serviciul către instituții care vor prelua aceste funcții”, a explicat premierul.


„Dar, vom avea inclusiv economii administrative la nivelul doi. Nu din contul învățământului evident. Economia reală trebuie să vină din aparatul administrativ și din eliminarea structurilor care se dublează la acest moment și dintr-o productivitate mai mare”, a adăugat el.

Întrebat despre valoarea exactă a economiilor, premierul a spus că Guvernul are calcule, însă acestea nu sunt încă făcute publice.


„Am făcut un calcul. Nu suntem gata să-l anunțăm public, inclusiv pentru a nu crea extra anxietate în sistem”, a declarat Vasile Tofan.


Potrivit conceptului prezentat, actualele consilii raionale vor fi înlocuite cu consilii regionale. Alegerea acestora ar urma să aibă loc în cadrul alegerilor locale generale din 2027.

Alexei Buzu a explicat că alegătorii vor avea trei buletine de vot pentru nivelul local și regional.


„În cadrul alegerilor locale generale din 2027, cetățenii vor alege Consiliul local, vor alege primarul din localitate și vor alege candidații pentru Consiliul regional. Consiliile raionale, așa cum le cunoaștem astăzi, nu vor mai exista și vor tranziționa la regiuni”, a declarat Buzu.


Potrivit acestuia, regiunile propuse se bazează pe actualele regiuni de dezvoltare, constituite prin legislația adoptată în 2006.


„Regiunile pe care le propune Guvernul sunt în baza regiunilor de dezvoltare care au fost create odată cu Legea cu privire la dezvoltarea regională, aprobată în 2006. Deci, practic, de 20 de ani avem aceste regiuni de dezvoltare, proiecte mai mari, planuri de dezvoltare a teritoriului la nivelul acestor trei regiuni”, a spus secretarul general.


Consilierii regionali ar urma să aleagă, prin vot, președintele și vicepreședinții regiunii.


„Vom avea un aparat mai mic administrativ, pentru că acolo trebuie să avem echipe de specialiști care vor oferi acest suport de coordonare și planificare regională”, a precizat Buzu.


Reorganizarea va presupune și reducerea aparatului administrativ de nivelul doi. Guvernul nu a prezentat însă, deocamdată, o cifră finală privind numărul funcțiilor care ar urma să fie eliminate.


„Dacă spunem că tranziționăm de la 32 de regiuni la trei regiuni, o să fie o reducere semnificativă, inclusiv aparatul unei regiuni va fi mult mai restrâns comparativ cu un raion care este acum. Vrem să ne asigurăm că avem acolo profesioniști care oferă suport, nu un aparat care creează încă un strat de intermediari între primării, Guvern sau primării și cetățeni”, a spus Alexei Buzu.


El a precizat că dimensiunea aparatelor regionale va fi calibrată inclusiv în funcție de numărul populației.


„Un principiu fundamental pentru aceste schimbări este să avem un buget mult mai restrâns, un aparat mult mai restrâns. De ce? Pentru că toate aceste resurse trebuie să meargă la primării, la primari, la echipele lor, pentru că scopul acestei reforme este să avem primării mai puternice”, a declarat Buzu.


Întrebat ce se va întâmpla cu angajații ale căror funcții vor fi eliminate, acesta a spus că primăriile vor avea nevoie de noi specialiști.


„Odată cu aceste schimbări, primăriile vor avea nevoie de mai mulți specialiști. Specialiști bine pregătiți în achiziții publice, în planificare, în implementarea și elaborarea de proiecte. Eu sunt sigur că majoritatea profesioniștilor de acolo își vor găsi un loc de muncă. Și echipele locale, și serviciile desconcentrate ale Guvernului sunt în căutare de profesioniști buni”, a afirmat secretarul general.


În cadrul conferinței, premierul a fost întrebat dacă reforma va fi însoțită de o descentralizare fiscală la nivelul regiunilor.

Vasile Tofan a spus că Guvernul nu intenționează, în cadrul acestei reforme, să transfere colectarea unor taxe către nivelul doi.


„Răspunsul scurt este că nu, nu intenționăm să colectăm o parte din taxe la nivelul doi, inclusiv pentru că intenționăm să avem un nivel doi suplu, cu funcții limitate, după cum am spus, în primul rând de coordonare și planificare strategică”, a declarat premierul.


El a precizat însă că descentralizarea fiscală rămâne un obiectiv pe care Guvernul intenționează să-l continue.


„Consider important să continuăm eforturile de a descentraliza fiscal. Este și o promisiune către primării și, da, consider că o mai mare parte din resurse trebuie să rămână local. Doar că, înțelegeți, secvența pașilor este că întâi trebuie să capacităm primăriile să devină mai mari, să devină mai bine instituționalizate și după asta să le dăm resursele”, a spus Tofan.


„Nu cred că ar fi responsabil să lași responsabilități fiscale mari și drepturi fiscale mari unor primării care au patru-cinci oameni. De asta rămânem la acest principiu că o parte din taxe vor trebui să fie colectate local, ca să fie colectate și controlate cât mai aproape de oameni. Dar primul pas este capacitarea primăriilor”, a adăugat premierul.

Un alt subiect abordat la conferință a fost pragul de 3.000 de locuitori pentru o primărie.

Vasile Tofan a recunoscut că această cifră reprezintă un compromis, în condițiile în care Republica Moldova va avea în continuare unități administrativ-teritoriale mai mici decât alte state europene.


„Reieșim din realitățile din interior. Recunosc că acest nivel de 3.000 a fost un compromis. Evident că în continuare primăriile noastre vor fi mult mai fragmentate decât primăriile din alte state cu aceleași populații sau aceeași dimensiune geografică ca a noastră”, a spus el.


Premierul a menționat exemplul României, unde, potrivit lui, populația medie a unei primării este mai mare.


„Dar este un prim pas și mi se pare deja un pas important pe care l-am făcut. Împreună cu primăriile, cu cetățenii, am vrea să încurajăm în continuare amalgamarea asta voluntară. Pentru că ea nu dispare după alegeri. Mecanismul de amalgamare voluntară rămâne inclusiv după alegeri”, a declarat Tofan.


Alexei Buzu a precizat că în noul pachet legislativ pragul de 3.000 de locuitori va fi prevăzut drept nivel minim.


„În pachetul legislativ vom avea o prevedere prin care plafonul de 3.000 este un plafon minim. Și acest plafon va fi o condiție de acum încolo pentru toate primăriile. Asta înseamnă că dacă numărul de cetățeni, de locuitori într-o primărie va scădea sub acest plafon minim de 3.000 în ciclul electoral, această primărie va avea două opțiuni. Una, să meargă pe procesul de amalgamare voluntară și a doua, prin procesul de amalgamare normativă, cu realizarea acestei comasări la următoarele alegeri locale”, a explicat secretarul general.


Guvernul a anunțat anterior că susține amalgamarea voluntară a primăriilor și a simplificat în 2026 procedurile pentru acest proces. În luna martie, Executivul preciza că modificările au fost elaborate după consultări cu peste 4.500 de primari și cetățeni.

Guvernul urmează să discute conceptul cu președinții de raioane și primarii orașelor-reședință, după care va fi elaborat pachetul legislativ necesar pentru implementarea reformei.

Alexei Buzu a declarat că autoritățile vor să asigure o perioadă de tranziție pentru transferul competențelor, bunurilor și serviciilor.


„Urmează astăzi să avem o discuție cu toți președinții de raioane din Republica Moldova și cu toți primarii orașelor de reședință. Vrem să vedem și opinia lor față de propunerile noastre și urmează să pregătim pachetul legislativ și vom agrea un plan foarte clar de tranziție”, a spus acesta.


„Să facem echipă comună în numele localităților, în numele cetățenilor și în numele orașelor noastre, să ne asigurăm că toate serviciile vor rămâne acolo, vor fi fortificate și cetățenii urmează să beneficieze de aceste schimbări pe care le facem”, a adăugat Buzu.

Potrivit acestuia, pachetul legislativ este necesar pentru a permite un an de tranziție până la alegerile locale generale din 2027.


„De ce vrem să venim cu acest pachet legislativ în Parlament? Pentru că, odată aprobat, să avem un an de zile pentru a asigura toată această tranziție. Să lucrăm cu primăriile pentru ca să le consolidăm, să lucrăm cu primăriile și cu echipele Consiliilor Regionale să facem această tranziție de bunuri și de servicii și să ne asigurăm că sunt pregătite pentru oportunitățile de finanțare care urmează să le acceseze Republica Moldova”, a declarat Alexei Buzu.


Reforma administrației publice locale este pregătită de Guvern pe parcursul anului 2026. În lunile februarie și martie, autoritățile au organizat consultări în toate raioanele țării și în UTA Găgăuzia, la care au participat peste 4.500 de aleși locali și cetățeni. Guvernul a anunțat atunci că principalul obiectiv este construirea unor primării mai puternice și redefinirea rolului raioanelor în noua structură administrativă.

Conceptul prezentat la 1 octombrie urmează să fie transpus într-un pachet legislativ și supus procedurilor parlamentare, iar noua structură a administrației de nivelul al doilea este propusă pentru a fi funcțională în contextul alegerilor locale generale din 2027.