Refacerea solurilor ar putea răci planeta de trei ori mai eficient decât o încălzesc gazele cu efect de seră, arată un nou raport ştiinţific

Un nou raport științific atrage atenția asupra unui factor esențial, dar insuficient valorificat în combaterea schimbărilor climatice: sănătatea solului. Studiul, intitulat „The Soil Carbon Sponge: Restoring Earth’s Hydrological Cooling System for Climate Stability”, publicat de organizaţia Salvează Solul, arată că refacerea solurilor degradate la nivel global ar putea genera un efect de răcire a planetei de până la trei ori mai puternic decât încălzirea provocată de emisiile de gaze cu efect de seră, transmite MOLDPRES.

Potrivit autorilor, mecanismul central este așa-numitul „burete de carbon al solului” – capacitatea solurilor sănătoase de a reține apă și de a susține vegetația, facilitând astfel evapotranspirația. Acest proces natural, prin care apa se transferă din sol în atmosferă prin evaporare și transpirația plantelor, joacă un rol major în reglarea temperaturii globale.

Raportul arată că refacerea materiei organice din sol ar putea compensa până la 3,0 W/m² de încălzire solară, în timp ce dezechilibrul energetic total care determină încălzirea globală este estimat la aproximativ 0,9 W/m². Cu alte cuvinte, potențialul de răcire asociat solurilor sănătoase este semnificativ mai mare decât impactul actual al încălzirii.


„Trecem cu vederea unul dintre cei mai puternici reglatori climatici aflați sub picioarele noastre”, a declarat Praveena Sridhar, coordonator științific al raportului. Potrivit acesteia, refacerea solului nu înseamnă doar captarea carbonului, ci și reactivarea sistemului natural de răcire al Pământului.


Studiul subliniază că, deși politicile climatice globale s-au concentrat în principal pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon, aproximativ 95% din reglarea căldurii planetei este influențată de circulația apei în natură. În acest context, rolul solului devine esențial.

Datele prezentate indică faptul că o creștere cu doar 1% a conținutului de materie organică din sol permite reținerea a circa 250.000 de litri de apă în plus pe hectar, contribuind direct la răcirea mediului prin susținerea vegetației și a ciclului hidrologic.

Cu toate acestea, raportul avertizează că acest sistem natural este în rapidă degradare. Aproximativ 52% din terenurile agricole la nivel global sunt afectate, între 60% și 70% din solurile europene sunt considerate nesănătoase, iar în Statele Unite aproape o treime din soluri sunt grav degradate. Efectele sunt deja vizibile, prin intensificarea valurilor de căldură, a secetelor și prin scăderea producției agricole.

În acest context, autorii solicită o schimbare de paradigmă în politicile climatice, propunând recunoașterea solului drept infrastructură climatică esențială și integrarea regenerării acestuia în strategiile naționale și internaționale.

Soluțiile există deja și pot fi aplicate la scară largă, inclusiv agricultura regenerativă, reîmpădurirea și practicile de acoperire a solului. Potrivit raportului, refacerea sănătății solului reprezintă una dintre cele mai rapide și eficiente căi de stabilizare a climei, cu beneficii suplimentare pentru securitatea alimentară și resursele de apă.

Concluzia raportului este că sănătatea solului nu reprezintă doar o problemă agricolă, ci un element central în echilibrul climatic global, cu un potențial major de a influența evoluția viitoare a mediului la scară planetară.

Mișcarea Salvează Solul, susținută de organizații internaționale precum Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, promovează de peste trei decenii politici și practici pentru combaterea degradării solurilor la nivel global.