Reforma sistemului pensiilor pentru militari și funcționari cu statut special: vârsta de pensionare va crește gradual

Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune modificări în sistemul de pensii pentru militari și funcționari cu statut special. Astfel, vârsta de pensionare va crește gradual de la 45 de ani în anul 2027 până la 50 de ani în anul 2036, stagiul necesar pentru obținerea pensiei va fi de 20 de ani comparativ cu 12 ani și 6 luni în prezent, iar baza de calcul pentru stabilirea pensiei va fi extinsă, informează MOLDPRES.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat astăzi, la o conferință de presă, că schimbările sunt propuse în condițiile în care sistemul actual de pensii funcționează după reguli care au fost stabilite deja mai bine de trei decenii, legea de bază fiind din anul 1993. De atunci, au fost operate unele modificări, însă structura sistemului a rămas în mare parte neschimbată.

Astfel, prima schimbare importantă este introducerea unei vârste clare de pensionare. Aceasta va crește gradual de la 45 de ani în anul 2027 până la 50 de ani în anul 2036.


„Vorbim despre o tranziție de aproape 10 ani, deci nu este o modificare bruscă, este una lentă, previzibilă. Vârsta de pensionare va crește cu șase luni în fiecare an, iar fiecare persoană va avea timp suficient pentru a-și planifica cariera și parcursul profesional”, a explicat ministra Muncii și Protecției Sociale.


În același timp, pentru anumite subdiviziuni și profesii care implică risc sporit, va fi păstrată posibilitatea pensionării la 45 de ani.


„În practică, analizele noastre arată că vârsta medie de pensionare deja este de 43,5 ani. În unele instituții persoanele se pensionează la o vârstă mult mai mică, chiar și la 30 de ani. Spre comparație, personalul militar din România se pensionează de regulă la 60 de ani. Această vârstă poate fi redusă pentru categoriile cu risc sporit, dar nu mai jos de 45 de ani. De asemenea, majoritatea țărilor europene își ajustează sistemele de pensii speciale pentru a găsi un echilibru între retenția personalului, dar și sustenabilitate și echitate”, a afirmat Natalia Plugaru.


A doua schimbare se referă la vechimea necesară pentru obținerea pensiei. În prezent, aceasta este de 12 ani și 6 luni, iar în nouă abordare autoritățile propun o vechime specială de 20 de ani.


„Acest lucru deja se întâmplă, pentru că realitățile arată că persoanele se mențin mult mai mult deja în sistem. Pentru anumite categorii cu risc sporit, pragul va rămâne la 15 ani. Datele existente arată că majoritatea beneficiarilor acumulează deja această vârstă de vechime de 20 de ani”, a spus Natalia Plugaru.


O altă modificare vizează eliminarea obligației de eliberare din serviciu pentru a-ți stabili pensia. Altfel, persoana nu va mai fi obligată să părăsească sistemul pentru a beneficia de dreptul la pensii.


„Această măsură oferă mai multe flexibilitate, dar și contribuie la retenția specialiștilor cu experiență”, a menționat ministra Muncii.


Un element nou și important al reformei este introducerea mecanismului de reexaminare a pensiei, în cazul în care persoana continuă să lucreze după vârsta de pensionare.


„Noua lege propune posibilitatea de reexaminare a pensiei după acumularea de 60 luni de activitate, care vor fi realizate după 1 ianuarie 2027. Ulterior, după ce se stabilește reexaminarea după primii 5 ani lucrați după 1 ianuarie 2027, propunem ca reexaminarea să fie făcută repetat la fiecare 24 de luni”, a argumentat Natalia Plugaru.


Autoritățile propun schimbări și în ceea ce privește modul de calcul a pensiei. Astfel, dacă în prezent pentru baza de calcul la pensii să iau în considerație ultimele 12 luni de activitate, atunci modificările propun utilizarea unei perioade de 60 de luni.


„Aceasta va preveni încercarea de a acumula un fond de salarizare mai mare doar în ultimul an de activitate. Prin această abordare oferim o imagine mai reprezentativă a întregii cariere pe care o ai în sistem și reducem fluctuațiile care sunt generate din veniturile doar din perioada scurtă”, a afirmat ministra Muncii.


Totodată, MMPS propune uniformizarea îndemnizațiilor unice, care sunt acordate la eliberarea din serviciu. Cuantumul acestora va fi stabilit după criterii uniforme, previzibile, echitabile pentru toate instituțiile vizate.


„Știu că este un subiect sensibil și este cumva firesc să fie, pentru că vorbim despre oameni care servesc statul, care asigură apărarea noastră a tuturor, vorbim de securitatea și ordinea publică și cei care, de fapt, activează în condiții complet diferite de cele care există pe piața generală a muncii, deseori în condiții de mare risc. De aceea, înainte de toate, vreau să subliniez un principiu fundamental al acestei reforme. Nu este împotriva funcționarilor cu statut special, dimpotrivă, reforma urmărește să mențină recunoașterea specificului acestor profesii, dar, în același timp, să asigurăm un sistem de pensii mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung”, a explicat ministra Natalia Plugaru.


În prezent, sistemul pensiilor militarelor și funcționarilor cu statut special acoperă 23 de mii de beneficiari din șase instituții: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informație și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Centrul Național Anticorupție și Administrația Națională a Penitenciarilor.