Republica Moldova are 1.790 de adăposturi, cu o capacitate de peste 350 de mii de persoane. Nu toate corespund standardelor

Republica Moldova dispune de 1.790 de adăposturi, cu o capacitate totală de peste 350.000 de persoane, însă o parte dintre acestea nu corespund standardelor minime de protecție și necesită investiții și reparații. Datele au fost prezentate de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, la emisiunea „Pe Față” de la postul public de televiziune Moldova 1, transmite MOLDPRES.

Potrivit ministrei, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a evaluat adăposturile de pe teritoriul țării. Dintre cele 1.790 de spații inventariate, peste 250 sunt adăposturi cu destinație civilă și antiradioactivă.


„Din păcate, nu toate din ele corespund standardelor minime, pentru că sunt necesare investiții suplimentare și reparația acestora”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.


Șefa MAI a explicat că adăposturile sunt gestionate de autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale și agenții economici privați. Responsabilitățile de monitorizare și verificare a stării acestora sunt împărțite între mai multe instituții.

Astfel, IGSU monitorizează implementarea politicii de protecție civilă la nivel național, în timp ce Inspectoratul Național de Securitate Tehnică este responsabil de verificarea calității adăposturilor și poate constata încălcări ale legislației și aplica sancțiuni, în condițiile legii.

Ministra nu a prezentat un bilanț al amenzilor aplicate sau al adăposturilor reparate, precizând că datele privind sancțiunile trebuie solicitate autorității responsabile de aplicarea prevederilor Codului contravențional.

Nu toate adăposturile oferă protecția necesară

Referindu-se la starea tehnică a spațiilor, Daniella Misail-Nichitin a precizat că unele pot fi utilizate pentru adăpostirea populației, în timp ce altele s-au degradat din cauza lipsei investițiilor pe o perioadă îndelungată și nu mai oferă protecția prevăzută de standardele de calitate.

Potrivit ministrei, dotarea adăposturilor rămâne un domeniu în care sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce privește asigurarea condițiilor de bază pentru persoanele care ar putea fi nevoite să se refugieze acolo în situații de urgență.


„Este un standard la care încă trebuie să lucrăm, astfel încât să le aducem la condițiile necesare de dotare”, a afirmat șefa MAI.


Ea a menționat că, în municipiul Chișinău, situația este mai bună atât în ceea ce privește numărul adăposturilor, cât și capacitatea acestora. În continuare, autoritățile trebuie să acorde o atenție sporită oraşelor mai mici și localităților rurale, unde populația trebuie informată despre spațiile în care se poate adăposti în caz de necesitate.

Ministra a precizat că inclusiv beciurile pot fi utilizate ca spații de adăpostire în cazul unor calamități, în funcție de condițiile concrete.

Locațiile adăposturilor pot fi consultate pe harta interactivă publicată pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Adăposturi prevăzute în construcțiile noi

În cadrul emisiunii, Daniella Misail-Nichitin a anunțat că au fost propuse modificări ale cadrului legal pentru ca, la proiectarea și construirea unor clădiri noi, să fie prevăzute standarde minime de adăpostire în caz de dezastre.

Măsura ar urma să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de protecție civilă și la creșterea capacității de adăpostire a populației în situații de criză.

În paralel, autoritățile elaborează anual planuri de pregătire și instruire pentru autoritățile publice locale și populație, astfel încât acestea să cunoască măsurile care trebuie întreprinse în cazul dezastrelor și al calamităților naturale.

Sistemul MD-Alert ar putea deveni funcțional în 2027

Un alt subiect abordat la emisiunea „Pe Față” a vizat sistemul MD-Alert, destinat avertizării populației prin intermediul telefoniei.

Potrivit ministrei, conceptul sistemului a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în luna martie 2026, iar implementarea acestuia se desfășoară în parteneriat cu Banca Mondială.


„Noi ne propunem ca, urmare a tuturor procedurilor de achiziții și dacă lansăm achiziția la finele anului 2026, începutul anului 2027, în perioada anului 2027 noi ar trebui să-l avem deja funcțional”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.


Sistemul urmează să contribuie la informarea rapidă a cetățenilor în situații de urgență, însă punerea sa în funcțiune depinde de derularea procedurilor de achiziție și de etapele tehnice necesare.

În ceea ce privește gestionarea situațiilor de criză, ministra a subliniat că responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. Centrul Național de Management al Crizelor coordonează la nivel național acțiunile autorităților în cazul diferitor tipuri de crize, inclusiv în domeniile ordinii publice, hidrologic și energetic.

IGSU intervine în cazul incendiilor, al dezastrelor naturale și al situațiilor excepționale provocate de factori tehnogeni, fiind una dintre instituțiile implicate în mecanismul național de protecție civilă.