Schimbările climatice afectează tot mai mult sănătatea mamelor și a nou-născuților, avertizează specialiștii

Schimbările climatice și fenomenele meteo extreme au un impact tot mai pronunțat asupra sănătății mamelor și a nou-născuților, crescând riscul de nașteri premature și complicații în timpul sarcinii. Avertizarea este lansată de comunitatea medicală în contextul marcării Zilei Mondiale a Meteorologiei, la 23 martie, transmite MOLDPRES.

Potrivit studiilor internaționale, inclusiv unei analize realizate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) pentru Europa de Est și Asia Centrală, expunerea la temperaturi extreme este asociată cu un risc crescut de nașteri premature, greutate mică la naștere și complicații materne.

În Republica Moldova, aceste riscuri sunt deja constatate în practica medicală. Directorul Institutului Mamei și Copilului, Sergiu Gladun, a declarat că variațiile sezoniere și schimbările climatice influențează evoluția sarcinii.


„Fiecare anotimp își lasă amprenta asupra evoluției sarcinii. Natura nu mai urmează tiparele de altădată, iar corpul femeii însărcinate resimte din plin aceste schimbări”, a menționat acesta.


Potrivit lui Gladun, iernile blânde sau întârziate pot favoriza infecțiile și limita accesul la servicii medicale, iar verile cu temperaturi extreme și toamnele cu variații bruște cresc riscul de deshidratare, epuizare și complicații.

Datele oficiale arată că, în ultimele decenii, Republica Moldova a înregistrat progrese în sănătatea maternă. Rata mortalității materne a scăzut, ajungând la aproximativ 8,5 decese la 100.000 de născuți-vii în anul 2024, un nivel apropiat de media Uniunii Europene, estimată la 5–6 decese. Specialiștii avertizează însă că schimbările climatice pot afecta aceste evoluții.

Efectele sunt vizibile în special în perioadele cu temperaturi extreme. Medicul neonatolog Tatiana Carauș a explicat că „căldura excesivă poate declanșa nașterea prematură și poate provoca complicații atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut”, subliniind că nou-născuții au o capacitate limitată de reglare a temperaturii corporale.

Reprezentanții sistemului medical susțin că este necesară adaptarea la noile condiții climatice. Președintele Comisiei de Specialitate în Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, profesorul Iurie Dondiuc, a declarat că „adaptarea la noile realități climatice nu mai este opțională - este o necesitate pentru a menține siguranța și calitatea actului medical”, menționând importanța respectării regimului termic optim pentru mamă și nou-născut.

Institutul Mamei și Copilului a început implementarea unor măsuri de adaptare, printre care modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală, îmbunătățirea condițiilor de temperatură și ventilație în sălile de naștere, utilizarea echipamentelor moderne de monitorizare și actualizarea protocoalelor medicale în funcție de riscurile asociate temperaturilor extreme.

La nivel de politici publice, Republica Moldova a integrat sănătatea și drepturile sexuale și reproductive în politicile climatice naționale. În ultimii ani, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu sprijinul UNFPA și al partenerilor de dezvoltare, a modernizat serviciile de sănătate maternă. Astfel, 12 centre perinatale au fost renovate și dotate, a fost consolidat serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească și capacitatea de răspuns la crize, iar protocoalele medicale au fost actualizate.

Potrivit reprezentantei UNFPA în Republica Moldova, Karina Nersesyan, protejarea sănătății femeilor și a nou-născuților trebuie să rămână o prioritate, în contextul schimbărilor demografice și climatice.

La nivel global, schimbările climatice sunt recunoscute drept un factor major de risc pentru sănătatea publică, afectând în mod special grupurile vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate și nou-născuții.

Campania de informare „Acționăm azi pentru sănătatea generațiilor de mâine” este desfășurată de UNFPA, în colaborare cu Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, cu sprijinul financiar al Guvernului Marii Britanii.