Șefa statului cere modernizarea legislației media: „Nu mai putem apăra democrația cu instrumente de acum câteva decenii”

Republica Moldova are nevoie urgentă de un cadru legislativ modern, capabil să facă față noilor forme de manipulare și atacuri informaționale. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul Forumului Mass-Media, desfășurat astăzi la Chișinău. Șefa statului a subliniat că „nu mai putem apăra democrația cu instrumente de acum câteva decenii” și a îndemnat comunitatea media, experții și autoritățile să participe activ la elaborarea unor reguli adaptate realităților actuale, comunică MOLDPRES.

Maia Sandu a evidențiat rolul crucial al presei în protejarea democrației în ultimii ani, menționând maturitatea și reziliența demonstrată de instituțiile media, inclusiv în contextul reducerii programelor de sprijin pentru presa liberă. Președinta a avertizat că amenințările asupra spațiului informațional vor deveni și mai agresive în anii ce urmează.



 


 „La nivel global, bătălia pentru democrație nu se va duce doar la urne și în instituții, ci se va purta în mare măsură în spațiul informațional. Va fi, posibil, cea mai grea bătălie a generației noastre. Manipularea, tehnologiile care permit falsificări aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată masiv de actori ostili și distribuită prin conturi false - toate acestea constituie un arsenal sofisticat, care generează un mediu informațional extrem de volatil. În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt riscuri teoretice, ci mijloace utilizate la scară largă și împotriva noastră, cu și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare. Problemele noastre interne amplifică, de asemenea, riscurile. Într-un ecosistem media cu resurse limitate, tentația de a sacrifica analiza în favoarea vitezei sau vizibilității este mare. De aceea, soluțiile trebuie căutate prin colaborare, eficiență și profesionalizare. În fața acestor realități, modernizarea cadrului legislativ este imperativă. Avem nevoie de reguli clare pentru spațiul online și de standarde privind transparența și responsabilitatea. Formele noi de manipulare trebuie sancționate”, a spus Sandu.


Șefa statului a îndemnat redacțiile să colaboreze pentru a-și consolida capacitățile, subliniind că partajarea resurselor și realizarea de proiecte comune pot fi soluții eficiente. Președinta a accentuat importanța dezvoltării expertizei jurnalistice în domeniul afacerilor europene, pentru a explica publicului, corect și în profunzime, procesul de integrare europeană.


„Și de trei ani, la Forumul Mass-Media, revin la această idee, pentru că rămâne crucială: integrarea europeană, cel mai important proiect al țării noastre, NU poate fi explicată doar de instituțiile statului. Este esențial ca și presa să cunoască în profunzime mecanismele europene, să analizeze documentele și să traducă pe înțelesul oamenilor fiecare etapă a acestui drum. De aceea, încurajez redacțiile să dezvolte expertiză în domeniul afacerilor europene și să-și asigure prezența jurnalistică la Bruxelles. Atunci când resursele individuale nu permit acest lucru, redacțiile ar putea crea echipe comune sau colabora prin co-angajarea ori rotația corespondenților”, a adăugat Sandu.


Președinta a făcut apel și la instituțiile educaționale să trateze pregătirea jurnaliștilor ca pe o responsabilitate comună și a reiterat necesitatea introducerii educației media în școli, ca instrument de protecție împotriva manipulării.

În final, Maia Sandu a subliniat că, deși lupta împotriva propagandei este inegală, presa și societatea au un avantaj esențial: adevărul. Ea a îndemnat participanții să folosească platforma forumului pentru a identifica soluții care să întărească reziliența societății și a anunțat că planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate va oferi noi oportunități de consolidare a spațiului informațional.



Prezentă la Forum, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, a declarat că presa din Republica Moldova rămâne „un partener democratic important, care contribuie la promovarea unei guvernanțe bune și transparente”. Ea a mulțumit organizatorilor pentru abordarea unor teme presante, precum noile tehnologii și provocările politicilor media, subliniind că discuțiile din cadrul forumului „vor consolida dezvoltarea presei din Republica Moldova”.

Diplomata europeană a remarcat dedicația jurnaliștilor, în special a celor din teritoriu, care au călătorit ore întregi pentru a participa la dezbateri, și a reiterat importanța explicării procesului de integrare europeană în toate regiunile țării. Piórko a menționat și întâlnirile cu jurnaliștii moldoveni la Bruxelles, pentru a le oferi acces direct la informații și o reflectare corectă a etapelor de aderare la UE.

Peste 200 de jurnaliști, experți media, manageri ai instituțiilor de presă, profesori, studenți și reprezentanți ai organizațiilor de profil participă timp de două zile la cea de-a zecea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, desfășurat la Chișinău sub egida Consiliului de Presă.

Forumul a fost deschis de președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, care a menționat că până astăzi o nouă lege a mass-mediei încă nu a fost adoptată, iar amenințările la adresa jurnaliștilor rămân la cote înalte. Ea a cerut instituțiilor statului să devină mai eficiente în investigarea amenințărilor, inclusiv cele online.

Agenda ediției 2025 include șase paneluri de discuții privind teme critice pentru mass-media: prioritățile legislative în contextul integrării europene; impactul giganților tehnologici asupra libertății presei; influențele externe maligne asupra spațiului informațional; evoluția și provocările pieței de publicitate; formarea profesională a jurnaliștilor; sustenabilitatea presei independente și sprijinul internațional.

Trei ateliere practice sunt dedicate promovării conținutului jurnalistic pe rețelele sociale, utilizării instrumentelor de inteligență artificială în redacții și protecției jurnaliștilor împotriva atacurilor online.

La forum participă și reprezentanți ai Comisiei parlamentare pentru mass-media, ai mai multor ministere, ai Consiliului Audiovizualului, Comisiei Electorale Centrale, Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, precum și ai instituțiilor de învățământ superior, diplomați străini, donatori și organizații internaționale.

Printre experții internaționali prezenți se numără Julia Haas (OSCE), Jan Lublinski (DW Akademie), Anna Pohrebna (Suspilne, Ucraina), Marian Vogel (MiCT, Germania), Attila Biro (Context.ro, România), Jasper Steinlein (Deutsche Welle, Germania) și Mariia Leonova (consultantă media din Ucraina).

Tradițional, vor fi decernate Premiul național de etică și deontologie jurnalistică și premiile concursului „Investigațiile jurnalistice ale anului”. De asemenea, va fi lansată cea de-a opta ediție a „Cărții Negre a risipei banilor publici”.

Participanții vor elabora o rezoluție finală cu recomandări și solicitări adresate autorităților și comunității media. Documentul va fi transmis instituțiilor naționale și organizațiilor internaționale care monitorizează evoluția democratică a Republicii Moldova.

Ediția din 2025 este organizată de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL), cu sprijinul Uniunii Europene.