Semnificația Postului Mare, explicată de părintele Vlad Mihăilă: perioadă de curățire spirituală, pocăință și pregătire pentru Înviere

Postul Mare reprezintă o perioadă de șase săptămâni dedicată pregătirii spirituale pentru Paștele creștin ortodox, fiind considerat unul dintre cele mai importante momente din anul bisericesc. Potrivit preotului Vlad Mihăilă, Postul Mare are o profundă semnificație duhovnicească, simbolizând revenirea omului la ascultare de Dumnezeu și la viața spirituală.

Într-un interviu acordat MOLDPRES, preotul a explicat că postul nu înseamnă doar abținerea de la anumite alimente, ci mai ales un proces de curățire sufletească, de luptă cu propriile slăbiciuni și de apropiere de lumină și veșnicie.

Postul este numit „mare” nu doar datorită duratei sale de aproximativ șase săptămâni, ci și prin importanța sa spirituală.


„Postim pentru a întâmpina așa cum se cuvine Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Însă Învierea nu este doar un eveniment istoric petrecut acum două mii de ani, dar reprezintă și o înviere a noastră, o renaștere spirituală. Putem vorbi chiar despre o înviere cosmică, deoarece primăvara, natura întreagă renaște, iar acest lucru nu este o simplă coincidență, dar o rânduială a lui Dumnezeu. Nimic nu este întâmplător; toate sunt așezate cu înțelepciune divină”, a explicat părintele.


Părintele a subliniat că ideea postului are rădăcini vechi, fiind asociată simbolic cu libertatea și ascultarea oferite omului încă din Biblia, prin porunca de a nu gusta din pomul oprit, considerată prima formă de chemare la ascultare spirituală.


„În Grădina Edenului, Dumnezeu i-a oferit omului libertate deplină, însă i-a dat și o poruncă: să nu guste din pomul oprit. Aceasta a fost prima formă de post, prima chemare la ascultare. Neascultarea lui Adam și a Evei a însemnat îndepărtarea de Dumnezeu. „Moartea” despre care vorbește Scriptura nu este doar moartea trupească, ci mai ales despărțirea de Dumnezeu. Prin neascultare, omul a pierdut harul și comuniunea deplină cu Creatorul. Păcatul cel mare nu a fost simplul gest de a gusta din pom, ci neascultarea. Iar această neascultare se repetă adesea și în viața noastră”, a continuat părintele Vlad Mihăilă.


Păcatul nu este reprezentat doar de faptele grave, precum violența sau furtul, ci și de gânduri negative, mândrie sau răutate. De aceea, Postul Mare este văzut ca un timp al introspecției și al recunoașterii greșelilor, prin rugăciune și pocăință.


„În această perioadă, ne străduim să ne curățim sufletul, să ne luptăm cu poftele și slăbiciunile noastre și să revenim la starea de apropiere de Dumnezeu. Omul poartă în el un suflet nemuritor și tânjește după lumină și veșnicie. Prin post, rugăciune și pocăință încercăm să ne apropiem din nou de această lumină”, a explicat părintele.


Pe parcursul Postului Mare există și două zile cu dezlegare la pește – sărbătoarea Buna Vestire și Floriile.

„Biserica nu obligă pe nimeni, dar îi cheamă pe toți”, a afirmat preotul, subliniind că postul este o alegere liberă pentru cei care doresc să se apropie de viața spirituală și să urmeze învățăturile creștine.

În concluzie, Postul Mare este descris ca o perioadă de pocăință, curățire sufletească și întoarcere spirituală, care pregătește credincioșii pentru bucuria Învierii.


„Nimeni nu este fără păcat, în afară de Dumnezeu. De aceea, postul este și un timp al recunoașterii greșelilor noastre. Adam nu și-a asumat vina, ci a dat vina pe Eva, iar Eva pe șarpe. În schimb, noi suntem chemați să spunem: „Doamne, am greșit, iartă-mă”, a conchis părintele.


Creștinii ortodocși au intart luni, 23 februarie, în Postul Mare (sau Postul Paștelui), cea mai lungă și aspră perioadă de post din an, pregătindu-se timp de șapte săptămâni (40 de zile plus Săptămâna Patimilor) pentru Învierea Domnului conform informațiilor de pe agrotv.md. În acest timp, credincioșii se abțin de la carne, produse lactate, ouă, pește și alcool, concentrându-se pe rugăciune și purificare sufletească.

Autor: Veronica Doni