VIDEO // Produsele cu grăsimi vegetale nu pot fi vândute drept „brânză”, „lapte” sau „unt”. Ce trebuie să știe consumatorii

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) atenționează consumatorii și operatorii din sectorul alimentar că produsele care conțin uleiuri sau alte grăsimi vegetale nu au dreptul legal de a fi comercializate sub denumirile de „brânză”, „cașcaval”, „unt” sau „lapte”, transmite MOLDPRES.

Instituția amintește că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 158/2019 privind cerințele de calitate pentru lapte și produsele lactate, termenul „brânză” poate fi utilizat exclusiv pentru alimentele obținute din lapte, prin coagularea proteinelor și separarea zerului. De asemenea, actul normativ interzice în mod expres prezența grăsimilor străine, inclusiv vegetale, în lapte și produsele lactate.



Pe piață există însă produse care seamănă la aspect, gust și consistență cu brânza, dar sunt fabricate parțial sau integral din grăsimi vegetale. Comercializarea acestora nu este interzisă, însă ele nu pot fi încadrate în categoria lactatelor și trebuie etichetate corect, sub denumirea de „produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale”. Totodată, este interzisă folosirea expresiei „produs de brânză” pentru astfel de alimente.

ANSA subliniază că etichetarea incorectă poate induce în eroare cumpărătorii, iar operatorii economici sunt obligați să indice clar denumirea reală a produsului.

Cum poate fi recunoscută diferența la raft

Specialiștii explică faptul că diferența principală constă în materia primă utilizată. Brânza autentică este produsă doar din lapte, culturi lactice și cheag, având o aromă specifică de fermentație și un gust natural. În schimb, produsele pe bază de grăsimi vegetale conțin uleiuri vegetale care înlocuiesc parțial sau total grăsimea lactată, iar textura și gustul sunt obținute prin procesare industrială pentru a imita lactatele.

Ce informații trebuie să conțină eticheta

Pentru a asigura transparența, legislația obligă producătorii să includă pe etichete informații clare și lizibile, printre care:

denumirea corectă a produsului (de exemplu „brânză de vaci” sau „produs pe bază de grăsimi vegetale”);

lista completă a ingredientelor, în ordine descrescătoare a cantității;

indicarea alergenilor;

data limită de consum și condițiile de păstrare;

declarația nutrițională (valoare energetică, grăsimi, glucide, proteine, sare);

datele producătorului sau importatorului.

Recomandări de păstrare

Pentru menținerea calităților nutritive, brânza trebuie păstrată la frigider la temperaturi între +2°C și +6°C. După deschiderea ambalajului, specialiștii recomandă depozitarea în recipiente închise ermetic, preferabil din sticlă, pentru a preveni absorbția mirosurilor străine.

ANSA îndeamnă consumatorii să citească atent etichetele produselor alimentare și să aleagă informat produsele, în funcție de preferințe și necesități nutriționale. Instituția subliniază că nu orice produs alb și granular expus la raft reprezintă, în mod obligatoriu, brânză, iar siguranța alimentară începe cu informarea corectă a cumpărătorului.