Euronews: Chișinăul a avansat mai rapid decât capacitatea de evaluare a Bruxelles-ului, iar Comisia Europeană își redirecționează resursele către Moldova

Comisia Europeană își redistribuie resursele interne pentru a putea urmări ritmul accelerat al reformelor realizate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în condițiile în care Chișinăul a avansat mai rapid decât capacitatea tehnică a instituției europene de a evalua progresele, relatează Euronews. În același timp, parcursul european al Republicii Moldova rămâne legat, la nivel politic, de cel al Ucrainei, al cărei proces de aderare a fost din nou încetinit de Ungaria, transmite MOLDPRES.

Potrivit oficialilor europeni citați de Euronews, autoritățile de la Chișinău au implementat reformele solicitate într-un ritm atât de rapid, încât Comisia Europeană a fost nevoită să-și ajusteze modul de lucru și să redirecționeze resurse către monitorizarea procesului de aderare a Republicii Moldova.

Departamentul Comisiei Europene responsabil de extinderea Uniunii se confruntă deja cu o presiune sporită, pe fondul progreselor înregistrate simultan de mai multe state candidate. În acest context, instituția europeană își concentrează expertiza și resursele asupra țărilor care avansează cel mai rapid în implementarea reformelor.


„Rezultatele impresionante ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele pentru aderarea la UE dau roade”, a scris marți pe platforma X comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Oficialul european a precizat că a discutat cu noul prim-ministru, Vasile Tofan, despre următorii pași pe calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


Chișinăul accelerează reformele

Republica Moldova a intensificat procesul de reformare și apropiere de Uniunea Europeană după alegerea Maiei Sandu în funcția de președintă, în 2020. Ulterior, la guvernare s-a consolidat o majoritate politică proeuropeană, care a susținut reformele necesare pentru avansarea negocierilor de aderare.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat recent că amploarea reformelor realizate în ultimii cinci ani este „fără precedent”.


„Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea oamenilor noștri de a lucra puternic în favoarea acestei ferestre de oportunitate care există în Uniunea Europeană”, a declarat Gherasimov, citată de Euronews.


Procesul de aderare presupune însă nu doar adoptarea reformelor de către statele candidate, ci și verificarea acestora de către instituțiile europene. Comisia Europeană trebuie să evalueze dacă modificările legislative și instituționale corespund standardelor comunitare, ceea ce presupune alocarea de experți și resurse pentru fiecare domeniu analizat.

În cazul Republicii Moldova, ritmul reformelor a ajuns să fie unul dintre factorii care pun presiune asupra capacității administrative a Comisiei Europene de a procesa și evalua rapid progresele înregistrate.

Ucraina avansează, dar războiul continuă să afecteze procesul de aderare

În paralel, și Ucraina își continuă agenda de reforme. Procesul a căpătat un nou impuls după preluarea funcției de către premierul Serhii Koretskyi, în luna iulie. Totuși, războiul declanșat de Rusia și presiunile asupra bugetului ucrainean continuă să afecteze parcursul țării către Uniunea Europeană.

Euronews notează că Fondul Monetar Internațional a publicat recent o analiză privind potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Ucraina nu a fost inclusă în această analiză, având în vedere dimensiunea sa mult mai mare și conflictul militar aflat în desfășurare.

În timp ce din punct de vedere tehnic Republica Moldova continuă să avanseze, parcursul său european este influențat de o realitate politică existentă în cadrul Consiliului UE: procesele de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei sunt în continuare tratate împreună în anumite etape.

De ce sunt legate procesele de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei

Așa-numita „cuplare” a proceselor de aderare reprezintă o practică politică informală prin care parcursurile a două state sunt menținute împreună.

O asemenea abordare poate fi utilă în special în etapele finale ale aderării, când statele membre trebuie să ratifice tratatele de aderare. În trecut, procesele unor țări au fost gestionate în paralel, inclusiv în cazul României și Bulgariei, care au aderat la UE în 2007.

Republica Moldova și Ucraina și-au început împreună parcursul de aderare în 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. În decembrie 2023, liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor de aderare pentru cele două state.

Ulterior, însă, procesul Ucrainei a fost blocat timp de aproximativ doi ani de veto-ul Ungariei, condusă la acel moment de Viktor Orbán. Poziția Budapestei a fost legată de disputele bilaterale cu Kievul, inclusiv de situația minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia.

Conform Euronews, situația s-a schimbat după venirea la putere a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care l-a înlăturat pe Orbán în aprilie. Budapesta și Kievul au început ulterior negocieri pentru soluționarea disputelor bilaterale, iar în iunie Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului grup de capitole de negociere.

Al doilea dintre cele șase grupuri de capitole a fost deschis în iulie. Procesul a fost însă încetinit din nou în septembrie, după ce Ungaria a recurs la o nouă obstrucționare a parcursului ucrainean.

Republica Moldova, prinsă în blocajul politic privind Ucraina

Deși disputele dintre Ungaria și Ucraina sunt o chestiune bilaterală, menținerea celor două procese de aderare într-un cadru comun are consecințe și asupra Republicii Moldova.

Potrivit Euronews, „cuplarea” celor două parcursuri are o puternică motivație geopolitică. Republica Moldova se află într-o situație de securitate sensibilă, în condițiile în care Rusia menține trupe în regiunea transnistreană. După declanșarea războiului din Ucraina, Chișinăul s-a trezit în imediata apropiere a unui conflict militar de amploare.

Pentru Ucraina, perspectiva aderării la Uniunea Europeană are, la rândul său, o importanță strategică majoră, întrucât consolidează orientarea țării către structurile europene și îndepărtează perspectiva revenirii sale în sfera de influență a Rusiei.

În acest context, susținătorii principali ai extinderii UE către Ucraina, inclusiv statele baltice, au pledat pentru menținerea parcursurilor Ucrainei și Republicii Moldova împreună pe durata etapei de deschidere a grupurilor de negocieri.

Totuși, partea tehnică a procesului de aderare - respectiv adoptarea și implementarea reformelor - poate continua chiar și atunci când componenta politică este blocată sau încetinește.

Ce urmează pentru Republica Moldova

Oficialii europeni citați de Euronews estimează că legătura politică dintre procesele de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei ar urma să fie menținută până la deschiderea tuturor grupurilor de negociere rămase.

După această etapă, situația s-ar putea schimba rapid, în special dacă Republica Moldova își păstrează ritmul actual al reformelor.

Chișinăul și-a stabilit deja un obiectiv ambițios privind încheierea negocierilor de aderare.


„Avem obiectivul ambițios de a fi pregătiți să închidem negocierile până la începutul anului 2028”, a declarat Cristina Gherasimov.


Astfel, potrivit analizei Euronews, Republica Moldova se află într-o situație particulară: pe de o parte, ritmul reformelor interne permite Chișinăului să avanseze rapid pe dimensiunea tehnică a aderării, iar pe de altă parte, parcursul politic este influențat de evoluțiile procesului ucrainean și de deciziile statelor membre ale UE.

Pentru Comisia Europeană, această evoluție înseamnă necesitatea de a-și adapta resursele și capacitatea administrativă pentru a putea evalua progresele Republicii Moldova într-un ritm apropiat de cel în care sunt realizate reformele.