Republica Moldova își schimbă rolul în arhitectura de securitate europeană. Alexandru Musteață: „Devine un generator de securitate”

Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, de la statutul de consumator de securitate la cel de contributor activ la securitatea regională și europeană. Schimbarea este rezultatul reformelor din domeniul informațiilor și al apărării, precum și al consolidării cooperării cu partenerii europeni. Declarațiile au fost făcute de Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, în cadrul Conferinței Anuală privind Extinderea UE, transmite MOLDPRES.

Potrivit șefului SIS, în urmă cu patru-cinci ani, Republica Moldova era puternic dependentă de resursele energetice rusești și de stabilitatea regională. În prezent, țara contribuie tot mai mult la identificarea și prevenirea riscurilor de securitate.




„În urmă cu patru-cinci ani, Republica Moldova era considerată în mare parte un consumator de securitate, fiind puternic dependentă de resursele energetice rusești și de stabilitatea regională. În prezent, situația s-a schimbat semnificativ, iar Republica Moldova devine tot mai mult un generator de securitate în regiune și un partener important pentru Uniunea Europeană”, a declarat Alexandru Musteață.




Un rol important în această transformare îl are reforma Serviciului de Informații și Securitate, începută în 2022. Aceasta a inclus restructurarea instituției, modificarea cadrului legislativ și a regulamentelor interne, dar și îmbunătățirea colaborării cu instituțiile naționale și internaționale.




„Reforma a presupus restructurarea instituției, modificarea cadrului legislativ și a regulamentelor interne, precum și îmbunătățirea modului de lucru și a colaborării cu instituțiile naționale și internaționale. Aceste schimbări au contribuit la dezvoltarea unei comunități de intelligence mai profesioniste, active și eficiente, fapt remarcat și în rapoartele Uniunii Europene”, a precizat directorul SIS.


Un alt rezultat al reformei este consolidarea relațiilor cu serviciile de informații europene. În prezent, SIS participă la comunitatea europeană de intelligence și colaborează cu Centrul de Informații și Situații al Uniunii Europene (INTCEN). Cooperarea presupune schimb de informații și participarea la acțiuni comune.




„Un rezultat important al reformei este câștigarea încrederii partenerilor europeni. În prezent, SIS participă activ la comunitatea europeană de intelligence și colaborează cu Centrul de Informații și Situații al Uniunii Europene (INTCEN). Cooperarea se realizează atât prin schimbul de informații, cât și prin participarea la acțiuni și operațiuni comune”, a menționat Alexandru Musteață.




Totuși, progresele înregistrate nu înseamnă că riscurile de securitate au dispărut. Potrivit directorului SIS, următoarele perioade electorale și intensificarea acțiunilor Federației Ruse impun menținerea vigilenței din partea instituțiilor responsabile.




„Progresele obținute nu înseamnă că amenințările au dispărut. Republica Moldova urmează să treacă prin noi perioade electorale, iar intensificarea acțiunilor Federației Ruse reprezintă în continuare un risc pentru securitatea țării. De aceea, instituțiile responsabile trebuie să rămână active, să anticipeze amenințările și să continue cooperarea cu partenerii europeni”, a declarat șeful SIS.


În același timp, Republica Moldova negociază și semnează acorduri privind protecția informațiilor clasificate cu state membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene. Acestea vizează consolidarea standardelor de securitate și facilitarea schimbului de informații sensibile între parteneri.




„Aceste acorduri demonstrează că Republica Moldova și-a îmbunătățit standardele de securitate și este recunoscută tot mai mult ca un stat și un partener de încredere”, a subliniat Alexandru Musteață.


Astfel, reformarea instituțiilor de securitate și extinderea cooperării internaționale sunt prezentate de conducerea SIS drept elemente importante în consolidarea rolului Republicii Moldova în arhitectura de securitate europeană.



În perioada 9–10 noiembrie, la Chișinău s-a desfășurat Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, care a reunit oficiali europeni și naționali, reprezentanți ai instituțiilor UE, experți, reprezentanți ai societății civile și parteneri internaționali.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a declarat marți, în cea de-a doua zi a conferinței, că evenimentul a întrunit peste 760 de participanți și peste 60 de vorbitori, oferind un spațiu de dialog și schimb de experiență privind procesul de extindere a UE, progresele statelor candidate, provocările reformelor și perspectivele integrării europene.

Discuțiile au vizat, de asemenea, rolul extinderii în consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continentul european.