Îngheţurile nu prezintă risc sporit pentru culturile semănate la timp, conform Ministerului Agriculturii

Chişinău, 4 apr. /MOLDPRES/. Îngheţurile de primăvară prezintă pericol în primul rând pentru pomicultură şi mai puţin pentru culturile de câmp. Riscurile sunt minimale, mai ales dacă agricultorii respectă tehnologiile şi termenele de însămânţare, şi numai în cazurile rare, când îngheţurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată, au comunicat pentru MOLDPRES surse de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM).
“Îngheţurile pot crea probleme acolo unde fermierii îşi asumă riscuri nejustificate şi se grăbesc, fără a ţine seamă de condiţiile climaterice locale. Primăverile în ţara noastră sunt imprevizibile şi ninsorile abundente din 21-22 aprilie 2017 au demonstrat cu prisosinţă acest lucru”, a explicat Marin Grama, consultant superior la Direcţia MADRM pentru politici de producţie, procesare şi reglementare a calității produselor de origine vegetală.
“Bunăoară, perioada de semănat pentru porumb este 25 aprilie – 7 mai. În condiţiile când începutul lunii aprilie se arată frumos, cu vreme bună, uneori fermierul se grăbeşte cu însămânţatul. Or, în această perioadă, nişte ninsori sau îngheţuri de minus 5 grade Celsius opresc dezvoltarea seminţei, care stând în sol umed şi rece începe a putrezi. Mare parte din suprafeţele compromise în aprilie 2017 s-a datorat direct nerespectării tehnologiilor. Pe de altă parte, se ajunge şi la procese de judecată, când producătorii de material semincer sunt acuzaţi că au livrat seminţe necalitative, în timp ce motivul că acestea n-au răsărit este altul”, a precizat Marin Grama.
În context, consultantul MADRM a specificat că cerealele de toamnă practic nu sunt afectate de îngheţurile primăvăratice, însă culturile de primăvară cer mai multă atenţie. „Fiecare cultură are perioada sa de semănare, în funcţie de rezistenţă. Spre exemplu, mazărea poate ţine la temperaturi destul de scăzute, chiar până la minus 8 grade, şi poate fi semănată la începutul lunii martie, dar şi în „ferestrele”de iarnă. Soia, dimpotrivă, este mai capricioasă şi se va semăna între 27 aprilie – 10 mai. Perioada de însămânţare pentru floarea-soarelui este 15-25 aprilie, iar pentru sfecla de zahăr - 20 martie – 15 aprilie. Producătorii cu experienţă, dar mai ales agricultorii profesionişti, cunosc aceste lucruri şi nu-şi vor asuma riscuri fătă temei, a relevat specialistul Ministerului Agriculturii.
În altă ordine de idei, Marin Grama a menţionat că termenele clasice pentru semănatul de primăvară pot fi ignorate de producătorii care au investit în material semincer inovativ, declarat ca rezistent la frig şi îngheţuri. „În acest caz este vorba de investiţii substanţiale pentru că, de regulă, seminţele sunt de import, costisitoare. Deocamdată, însă, producătorii din ţara noastră nu creează o tendinţă în acest sens. Pentru că nu este suficient doar să dispui de seminţe deosebite, mult depinde şi de precipitaţii, de condiţiile meteorologice”, a precizat, la solicitarea MOLDPRES, Marin Grama.
Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile şi bruma ocupă un loc important. Acestea determină frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, iar în unele cazuri şi moartea parţială sau totală a culturilor. Pe teritoriul R. Moldova, în aer îngheţurile se pot produce în medie până la 21 aprilie, la suprafaţa solului –până la 6 mai. Pentru raioanele de nord şi centrale, cea mai tardivă dată a observării îngheţurilor în aer a fost 24 mai (1980), în raioanele de sud – 2 mai (1988). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până la sfârşitul primăverii, cum s-a întâmplat în 1955, când a fost înregistrat un îngheţ pe 1 iunie.