Agricultura Moldovei, sprijinită puternic de partenerii de dezvoltare cu investiții majore pentru modernizare, reziliență și integrare europeană

Republica Moldova consolidează parteneriatele internaționale și atrage finanțări record pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii. În cadrul raportului de activitate prezentat astăzi, ministrul în exercițiu al Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a evidențiat că aceste colaborări au contribuit esențial la creșterea competitivității, rezilienței și sustenabilității sectorului agricol, aliniindu-l la standardele Uniunii Europene, transmite MOLDPRES.


„Prin sprijinul constant al partenerilor de dezvoltare, am reușit să transformăm agricultura Moldovei într-un sector tot mai modern, bazat pe inovație, eficiență și sustenabilitate. Fiecare proiect implementat aduce beneficii directe fermierilor și comunităților rurale”, a declarat Catlabuga.


În parteneriat cu instituții internaționale de prestigiu - Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Guvernul Japoniei, Agenția Franceză de Dezvoltare, FAO, IFAD și Fondul Global de Mediu, Republica Moldova a lansat și implementează proiecte investiționale complexe care acoperă domenii-cheie: irigații, zootehnie, mecanizare, digitalizare și energie regenerabilă.


„Principalele rezultate și inițiative includ reabilitarea sistemelor de irigare și modernizarea fermelor zootehnice; acces extins la tehnologii moderne, fertilizanți și echipamente agricole; investiții în energie regenerabilă și soluții digitale pentru fermieri; creșterea rezilienței climatice și a productivității agricole”, a estimat oficialul.


Cel mai amplu program actual este „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI)”, finanțat de Banca Mondială cu 55 milioane de dolari SUA. Proiectul vizează consolidarea capacităților instituționale ale AIPA, ANSA și Centrului de Consiliere Agricolă și Rural; reabilitarea a trei sisteme de irigare în raioanele Cahul, Ștefan Vodă și Briceni; sprijinirea sectorului zootehnic prin granturi investiționale de până la 1 milion de dolari pentru modernizarea fermelor.

Totodată, Proiectul „Livada Moldovei”, finanțat de BEI, a fost extins, oferind 28 milioane euro agricultorilor, inclusiv cultivatorilor de cereale și fermierilor din domeniul zootehnic, prin credite preferențiale.

De asemenea, Programul de urgență FAO a oferit inputuri agricole pentru peste 21.500 de gospodării casnice, sprijinind producătorii afectați de dificultăți economice și climatice.

Potrivit Ludmilei Catlabuga, Ministerul Agriculturii poartă discuții avansate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind un nou credit cu componentă de grant pentru reabilitarea a trei sisteme majore de irigații. Totodată, în cooperare cu Agenția Franceză de Dezvoltare, este pregătit un proiect pentru irigații la scară mică în raioanele Criuleni și Fălești.

Un alt program important, „Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol – MAME II”, este negociat cu Agenția Japoneză JICA, urmând să ofere fermierilor acces la tehnică modernă în condiții avantajoase: dobânzi reduse, perioade extinse de rambursare și proceduri simplificate.


„Prin proiectele Twinning și Dialogul Moldo-German privind Politicile Agricole (APD Moldova), Republica Moldova beneficiază de expertiză tehnică pentru modernizarea cadrului instituțional, implementarea standardelor europene și consolidarea competitivității agroalimentare. În același timp, prin Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), au fost implementate 8 proiecte de asistență financiară, oferind sprijin direct pentru 1.648 de fermieri, în valoare totală de 2,13 miliarde lei”, a relevat ministrul în exerciţiu.


Sprijinul partenerilor externi a permis Moldovei să accelereze modernizarea agriculturii, să asigure stabilitate financiară pentru fermieri și să creeze premise pentru o integrare europeană sustenabilă.


„Cooperarea internațională este motorul transformării agriculturii moldovenești. Datorită acestor investiții, fermierii noștri devin mai competitivi, mai digitalizați și mai rezilienți în fața provocărilor climatice și economice”, a rezumat Ludmila Catlabuga.