Summitul G20 // Aliații occidentali ai Ucrainei resping planul de pace al SUA în forma sa actuală: „Este o bază pentru discuții, dar necesită eforturi suplimentare”

Aliații occidentali ai Kievului resping planul de pace propus de SUA în forma sa actuală, care vizează să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, subliniind într-o declarație comună, publicată după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg, că proiectul reprezintă o „bază” pentru discuții, dar necesită „eforturi suplimentare”, relatează dpa, AFP și Reuters, citate de Agerpres și MOLDPRES.



„Proiectul inițial al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă. Prin urmare, consideram că proiectul este o bază care va necesita eforturi suplimentare”, au afirmat liderii a 11 țări și ai Uniunii Europene, declarându-se în același timp extrem de „îngrijorați de limitările propuse pentru forțele armate ucrainene, care ar face Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri”.

Ei au reiterat, de asemenea, că sunt „clari în ceea ce privește principiul că granițele nu trebuie modificate prin forță”.



Totodată, oficialii au insistat asupra faptului că elementele planului privind UE și NATO „necesită consimțământul membrilor UE și ai NATO”.



Declarația este semnată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și de șeful statului francez Emmanuel Macron, de președintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz și premierii canadian Mark Carney, irlandez Micheal Martin, italian Giorgia Meloni, japonez Sanae Takaichi, olandez Dick Schoof, spaniol Pedro Sanchez, britanic Keir Starmer și norvegian Jonas Gahr Store.



SUA nu participă la summitul G20 din acest an.



G20 este format din 19 țări plus Uniunea Europeană și Uniunea Africană și reprezintă 85% din PIB-ul global și aproximativ două treimi din populația lumii.



Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei și care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov.



De asemenea, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție.