The Guardian: Ucraina s-a pregătit în secret pentru invazia rusă

Ucraina s-a pregătit în secret pentru o posibilă invazie rusă înainte de 24 februarie 2022, deși în spațiul public autoritățile de la Kiev îndemnau populația la calm, relatează publicația britanică The Guardian, într-o amplă analiză despre începutul războiului declanșat de Rusia. Potrivit sursei citate, lipsa panicii în rândul populației a contribuit la menținerea stabilității statului în primele zile ale conflictului, transmite MOLDPRES.

Cu câteva luni înainte de atac, aliații Ucrainei erau divizați în evaluarea riscurilor. Statele Unite și Marea Britanie avertizau că invazia este iminentă, în timp ce Franța și Germania considerau că scenariul este puțin probabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, declara public că a primit asigurări din partea liderului rus, Vladimir Putin, că Rusia nu va escalada situația.

În paralel, la Washington se discutau scenarii de evacuare a conducerii ucrainene, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski.

În februarie 2022, conducerea militară ucraineană a organizat exerciții de planificare pentru diferite scenarii de invazie, inclusiv un atac asupra Kievului și ocuparea unui coridor strategic la frontiera de vest, care ar fi blocat livrările de armament din partea aliaților.

În aceeași perioadă, serviciile de frontieră ucrainene ar fi interceptat mesaje ale unui comandant cecen dislocat în Belarus, adresate liderului cecen Ramzan Kadîrov, în care se menționa că unitatea sa se află pe poziții și se pregătește să ajungă la Kiev.

Potrivit analizei The Guardian, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, a primit la 18 februarie un briefing din partea unui oficial occidental privind planurile Rusiei de a captura aeroportul din Hostomel. De asemenea, în ajunul invaziei, acesta ar fi fost informat de bancherul ucrainean Denis Kireev că decizia de atac fusese deja luată, inclusiv detalii despre direcțiile ofensivei.

În zilele premergătoare invaziei, comandantul-șef al armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zalujnîi, împreună cu alți generali, au dispus instalarea de mine în Marea Neagră pentru a preveni un eventual desant la Odesa și au relocat unele unități în poziții strategice.

Pe 22 februarie, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksii Danilov, i-ar fi prezentat președintelui Zelenski un raport secret privind posibile tentative de asasinat. A doua zi, în timpul unei întâlniri la Kiev cu președinții Poloniei și Lituaniei, liderul ucrainean ar fi declarat că ar putea fi ultima dată când îl văd în viață.

În același timp, potrivit publicației britanice, șeful serviciului federal de informații al Germaniei, Bruno Kahl, s-ar fi aflat la Kiev chiar înainte de invazie și ar fi refuzat inițial evacuarea, fiind ulterior scos din Ucraina cu sprijinul serviciilor poloneze.

Înainte de declanșarea atacului, Zelenski ar fi încercat să discute telefonic cu Vladimir Putin, însă fără succes. Ulterior, acesta a transmis un mesaj video adresat cetățenilor ruși, solicitându-le să împiedice izbucnirea războiului.

În dimineața invaziei, președintele ucrainean a ajuns la sediul administrației prezidențiale și a discutat telefonic cu premierul britanic de la acea vreme, Boris Johnson, solicitând intervenții diplomatice urgente.

Potrivit sursei citate, invazia a surprins inclusiv o parte a Cabinetului de miniștri ucrainean, printre care și ministrul Apărării de atunci, Oleksii Reznikov.

La patru ani de la declanșarea războiului, conflictul continuă. Publicația britanică menționează estimări potrivit cărora aproximativ 400.000 de militari ruși ar fi fost uciși în luptele pentru controlul teritoriilor ucrainene. The Guardian precizează că Rusia controlează în prezent o suprafață cu circa 13% mai mare decât la începutul anului 2022.

Datele privind pierderile umane nu pot fi verificate independent, iar părțile implicate publică cifre diferite.

Analiza concluzionează că atât Londra, cât și Washingtonul ar fi subestimat capacitatea de rezistență a Ucrainei și ar fi supraestimat forța armatei ruse. De asemenea, se menționează că Vladimir Putin ar fi mizat pe sprijinul unei mari părți a populației ucrainene pentru intervenție, scenariu care nu s-a confirmat.

Mai mulți oficiali și analiști citați de publicația britanică consideră că decizia președintelui Zelenski de a nu declara public stare de alarmă înainte de invazie ar fi contribuit la evitarea unei panicări în masă și a unui exod generalizat, ceea ce ar fi putut slăbi capacitatea de apărare a statului în primele zile ale conflictului.