VIDEO // Dialogul Chișinău-Tiraspol continuă. Vicepremierul Valeriu Chiveri reiterează angajamentul pentru reintegrare și integrare europeană

O nouă reuniune în formatul „1+1” are loc astăzi la Tiraspol, marcând o etapă importantă în dialogul dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat o agendă complexă, axată pe soluții practice pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, subliniind că reintegrarea regiunii în spațiul legal al Republicii Moldova rămâne obiectivul central, transmite MOLDPRES.



Agenda discuțiilor: De la economie la drepturile omului

Întrevederea de astăzi a vizat subiecte de importanță, precum crearea Fondului de convergență, libera circulație, educația și protecția mediului. Un punct critic pe agenda discuțiilor a fost detenția ilegală a cetățenilor în stânga Nistrului, vicepremierul menționând cazuri de rezonanță precum Pancioha, Zaharov, Cenușa, Ceban și Zimin.


„Cazul Pancioha și alte cazuri de rezonanță sunt în atenția Biroului Politici de Reintegrare. Acest subiect s-a regăsit în agenda discuțiilor din 26 februarie și a fost inclus și în reuniunea de astăzi. Am sensibilizat actorii internaționali, inclusiv Misiunea OSCE, pentru a interveni în aceste cazuri care, din păcate, nu au fost încă soluționate”, a declarat Valeriu Chiveri.


Fondul de Convergență: investiție în oameni


	
Chișinăul propune crearea unui Fond de convergență pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Prima reuniune 1+1 după o pauză de peste un an


O inițiativă-cheie, lansată inițial în februarie 2026, rămâne crearea Fondului de convergență. Acesta este menit să stimuleze reintegrarea prin proiecte sociale și de infrastructură, finanțate atât din resurse interne, cât și externe, inclusiv din taxele vamale colectate de la agenții economici din regiune.


„Acest fond nu reprezintă o acumulare de resurse, ci investiții în oameni – proiecte sociale, infrastructură și calitatea vieții”, a explicat vicepremierul.


Educație și mobilitate: realități fără alternativă

În domeniul educației, Chișinăul insistă pe tranziția școlilor cu predare în așa-numita „limbă moldovenească” către limba română, proces planificat să fie finalizat până la 1 septembrie 2026. Chiveri a descris această tranziție drept „o revenire la normalitate”, subliniind necesitatea de a oferi copiilor acces la o educație de calitate.

Referitor la mobilitatea cetățenilor, oficialul a remarcat o tendință clară de apropiere.


„Tot mai mulți cetățeni de pe malul stâng folosesc servicii pe malul drept, inclusiv în educație și pe piața muncii. Aceasta este o realitate fără alternativă”, a spus vicepremierul.


Totodată, oficialul a abordat și subiecte precum sistemul unic de urgență 112, modernizarea infrastructurii rutiere și proiectele de mediu, solicitând continuarea discuțiilor tehnice pe aceste teme.

Provocări și perspective de viitor

În contextul deschiderii pentru dialog, Valeriu Chiveri a recunoscut lipsa progreselor semnificative în domenii esențiale precum libertatea de circulație și accesul presei, menționând că multe solicitări ale Chișinăului au fost tratate formal de către administrația de la Tiraspol. Totuși, el a subliniat importanța menținerii platformei „1+1”.


„Formatul „1+1” este o platformă importantă și utilă. Chiar dacă nu întotdeauna reușim să realizăm obiectivele propuse, este bine să ne întâlnim și să discutăm subiectele realizabile pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului”, a relevat oficialul.


Vicepremierul a reiterat că respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova este esențială pentru stabilitatea întregii țări și a propus ca următoarea reuniune să aibă loc la Chișinău.


	
INTERVIU MOLDPRES // Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri: „Reintegrarea graduală în diferite domenii reprezintă calea spre o soluționare durabilă a conflictului transnistrean”


Dialogul de astăzi vine după o reluare a formatului „1+1” în februarie 2026, după o pauză de peste un an. Procesul de reintegrare se desfășoară într-un context complex, marcat și de retragerea cetățeniei Republicii Moldova pentru mai multe persoane din administrația secesionistă, decizie semnată de președinta Maia Sandu în luna februarie. Chișinăul rămâne ferm pe poziția că reglementarea diferendului poate fi realizată exclusiv prin dialog și măsuri practice în beneficiul cetățenilor.

Formatul „1+1” în reglementarea transnistreană implică discuții directe între negociatorii-șef de la Chișinău și Tiraspol. Acest dialog vizează soluționarea problemelor curente, inclusiv aspecte sociale, economice și educaționale.