Parlamentul a denunțat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind centrele culturale

Parlamentul a aprobat proiectul de lege privind denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Decizia a fost susținută în prima lectură de 60 de deputați din Fracțiunile PAS și PDA. Împotrivă au votat 35 de deputați socialiști, comuniști din Fracțiunile Alternativa și Partidul Nostru, precum și un deputat neafiliat, transmite MOLDPRES.

Fracțiunea PSRM a cerut excluderea acestui proiect de pe ordinea de zi, însă inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova.

Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil pentru promovarea informațiilor despre Republica Moldova, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului. 

Ministrul Culturii Cristian Jardan a menționat în plenul Parlamentului că Acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.


„Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă „Rossotrudnicestvo”, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept Russkiy Mir”, a declarat ministrul.




Cristian Jardan a menționat că „Rossotrudnicestvo” este condusă de către Evghenii Primakov, fiul fostului premier rus, iar imediat după ce Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat despre denunțarea acestui acord, în martie 2025, printr-un decret al președintelui rus, în funcția de președinte al acestei agenții, care gestionează Ruskii Dom din Chișinău, a fost numit Igor Ceaica.


„La 30 mai 2023, acest Igor Ceaica, om de cultură a intrat în lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Iar între 2017 și 2025, Igor Ceaica a fost membru a Consiliului de Coordonare a Asociației Delovaya Rossia”, a mai declarat Jardan.


Deputatul socialist Vlad Bătrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, a declarat că dovezile prezentate de ministrul Culturii nu sunt convingătoare și Fracțiunea Socialiștilor nu va susține decizia de denunțare a acordului. 


„Acuzațiile sunt grave, dacă ne convingeți poate vom ieși cu alte declarații, dar la moment am văzut că ați citit ceea ce v-a pregătit cineva, dar nu am văzu date. Dna Lașcionova a organizate multe, sute măsuri de educație împreună cu dl Costețchi care a fost rector și da, 550 de tineri s-au bucurat de studii la Moscova. Ce le propuneți ca alternativă? Zero. Fracțiunea Socialiștilor nu va susține acest proiect, este inutil, periculos și care vine să devieze atenția opiniei publice de la subiecte cu adevărat importante”, a declarat Vlad Bătrîncea.


Comuniștii au insistat pe „o moștenire istorică comună” păstrată de centrele de cultură rusă și au subliniat că desființarea acestora va avea efecte negative.


„Dacă ruperea realțiilor economice cu Federația Rusă a avut un efect negativ, ruperea relațiilor culturale, științifice, la fel, va avea un efect negativ, dar foarte îndelungat. Acordul despre înființarea centrelor culturale este despre păstrarea spațiului cultural comun, care unește popoarele noastre. Acest acord este despre păstrarea moștenirii istorice comune, eroii comuni, diplomația populară și culturală. Închiderea centrului cultural nu va afecta poporul Rusiei ci va afecta poporul moldovenesc”, a declarat deputat comunistă Inga Sobova.


La rândul său, deputatul Radu Marian a adus două exemple de activitate a Centrului de cultură rusă:


„În 2022, „Rossotrudnicestvo” a elaborat două broșuri: „Războiul civil în Ucraina: 2014-2022” și „Crimele de război masive ale forțelor armate ucrainene și unităților naziste din Mariupol și Volnovaha”. Materiale pline de minciuni prin care justifică agresiunea rusă în Ucraina. Rusia a atacat Ucraina, a comis crime de război, a ucis mii de civil și ei elaborează broșuri din acestea prin această organizație. La 30 noiembrie 2021, așa numitul Centrul Cultural a găzduit la Chișinău proiecția filmului „Opolchenochka” - despre războiul din Donbass, despre soarta locuitorilor, prezentat din perspectiva combatanților teritoriilor autoproclamate (LNR/ DNR) - prin care erau promovate narative pro-ruse regăsite inclusiv în justificările Rusiei în privința războiul declanșat în 2022 împotriva Ucrainei”. 


Acesta a fost un răspuns pentru unii deputați din opoziție, care s-au arătat îngrijorați că după închiderea centrului copiii nu vor avea unde să meargă.


„Pentru cei care nu vor tăgădui să afirme că acest proiect aduce atingere culturii ruse, vreau să vă asigur de întreaga considerație a noastră pentru marea cultură rusă. Admirăn cărțile lui Mihail Bulgakov care a fost hărțuit și nu a fost publicat, admirăm piesele lui Evgheni Șvarț, care imediat ce erau scrise erau interzise. Noi respectăm cultura rusă, sincer o respectăm - pe Pasternak care nu îl publicau, pe Brodțki, hărțuit, exilat și alungat din țară pe Sojenițîn, hărțuit și alungat din țară. Admirăm actori și interpreți ruși: pe Grevenșikov - emigrat, Macarevici - emigrat, pe Ala Pugaciova - plecată din țară, pe Lia Ahedjakova - dată afară de la teatru, pe Iuri Șevciuk căruia i-au fost interzise concertele”, a remarcat în discursul său deputatul PAS, Marcel Spatari.


Vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a menționat că autoritățile de la Chișinău respectă poporul rus, cultura și tradițiile ruse prin faptul că pe teritoriul țării funcționează peste 260 de școli cu predare în limba rusă, la Chișinău activează casa-muzeu A. Pușkin, iar Liceul Teoretic „Dmitrie Cantemir” din Bălți a beneficiat de un sprijin european pentru renovarea clădirii.


„Acest liceu cu predare în limba rusă, unde învață peste 1000 de copii, în perioada 2020-2023 a beneficiat de fonduri europene în valoare de 39,8 milioane de euro. Lucrările au inclus termoizolarea clădirii, instalarea sistemelor de drenaj, montarea a 25 de panouri fotovoltaice, modernizarea bucătăriei, dotări sanitare etc. Iată aceasta înseamnă respect și prețuire”, a mai punctat Doina Gherman.


Iar deputatul Constantin Cheianu a declarat că nici el și nici colegii săi nu au fost invitați la vreo acțiune organizată de Centrul de cultură rusă de la Chișinău.


„Dlor deputați apărători ai Centrului de cultură rusă, știți că luna noiembrie ar putea fi declarată luna culturii ruse la Chișinău și că acest centru nu are nicio atribuție la acest fapt? În noiembrie, la Chișinău vine cu un spectacol unul dintre cei mai buni actori ai Rusiei Danila Kozlovski. tot în noiembrie va susține un spectacol unul dintre cei mai valoroși artiști și instrumentiști ruși „Didiulea”. De asemenea, în noiembrie vine pentru a treia oară la Chișinău Mașa Mașkova, o altă actriță remarcabilă rusă și tot în noiembrie sunt programate spectacolele a doi dintre cei mai buni stand-up-eri Ruslan Belîi și Alexandr Nezlobin. Mașa Mașkova a fugit de războiul lui Putin și s-a stabilit în SUA, unde repetă un spectacol după lucrările lui Davlatov. Știți unde va avea loc premiera mondială a acestui spectacol? La Chișinău. Știți cine se ocupă cu adevărat de promovarea culturii ruse în R. Moldova? Guvernul Republicii Moldova”.   


Totodată, deputatul Lilian Carp a dezmințit informațiile prezentate de unii colegi din opoziție care au afirmat că Centrele culturale ruse activează în țările din UE, menționând că centrele culturale ruse au fost închise în peste 10 țări, inclusiv în Slovenia, Croația, Muntenegru, Cehia și Ucraina.

Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești.


	
Chișinăul inițiază denunțarea Acordului centrelor culturale ruse. Cristian Jardan: „Acest centru desfășura activități de subminare a suveranității R. Moldova”



	
Decizia privind denunțarea acordului ce prevede funcționarea centrelor culturale ruse, publicată în „Monitorul Oficial”