Perspective privind reintegrarea teritorială a Republicii Moldova. Daniel Vodă, expert IPRE: „Reîntregirea se poate produce prin refuzul întregii societăți de a face jocurile Rusiei”

Reintegrarea teritorială a Republicii Moldova trebuie să se producă pe cale pașnică, prin refuzul întregii societăți de a face jocurile Rusiei. Aceasta poate fi realizată doar în condițiile în care Republica Moldova își continuă calea aleasă de aderare la Uniunea Europeană și nu răspunde provocărilor, susține Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Într-un comentariu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES, expertul a specificat că regiunea transnistreană se află într-o situație precară din punct de vedere economic, politic și social, iar regimul de la Tiraspol este unul falimentar.


„Practica conviețuirii noastre în 35 de ani de la independență a demonstrat pe malul drept că ne putem înțelege, suntem o societate, putem să găsim o platformă de dialog, iar ceea ce trebuie să se întâmple în viitorul apropiat este ca această reintegrare pașnică, clară și unitară între malurile Nistrului să se producă prin acest refuz al nostru de a fi parte a jocului Rusiei, de a ne dezice de această influență. Ea poate fi realizată doar în contextul în care ne continuăm calea și nu răspundem la provocările Rusiei, inclusiv de natură propagandistică și dezinformare, care persistă în regiunea respectivă”, a opinat expertul.


Daniel Vodă a subliniat că regiunea transnistreană se află astăzi într-o situație precară, practic fiind abandonată de Rusia și de regimul autoproclamat, care nu se gândește la oameni, ci doar la propria supraviețuire. Expertul sugerează autorităților și întregii societăți să fie mai insistente pentru a asigura libera circulație între cele două maluri ale Nistrului, menționând că nici până astăzi jurnaliștii de pe malul drept nu se pot deplasa liber la Tiraspol.


„Oamenii de rând văd că serviciile medicale, locurile de muncă, prosperitatea economică vin de pe malul drept, vin de la Chișinău, soluția pentru criza gazelor a fost la Chișinău. Cu alte cuvinte, trebuie să devenim mai vocali, trebuie să insistăm mai mult în raport cu regimul ca să dăm acces la libera circulație pentru oameni, antreprenori, jurnaliști, care în anul 2026 nu au acces liber la Tiraspol să facă un material, pe când jurnaliștii propagandiști ai regimului de la Tiraspol, nestingheriți, se pot deplasa pe tot teritoriul Republicii Moldova.



Acest regim falimentar este pe ducă, popular vorbind. Este clar că nu va rezista, nu este sustenabil, nu a reușit să-i convingă nici pe propriii sponsori că ar fi fezabil. Această regiune nu este recunoscută de nimeni. Prin urmare, unica șansă pentru Republica Moldova de a se integra în corp comun cu regiunea transnistreană este să discutăm și dosarul politic, să insistăm ca regiunea să fie reîncadrată pe baza legală existentă, ca autonomie din stânga Nistrului, sau pe o altă bază legală care să corespundă intereselor Republicii Moldova, niciodată ca federație, niciodată ca structură care poate bloca procesele democratice din Republica Moldova”, a declarat Daniel Vodă.


Totodată, Vodă a atras atenția asupra faptului că o parte a teritoriului suveran al Republicii Moldova studiază în manualele de istorie o versiune diferită a evenimentelor din 1992, ceea ce reprezintă o problemă majoră. Expertul pledează pentru eforturi susținute de consolidare a încrederii și dezvoltarea unor programe dedicate tinerelor generații născute după 1992, astfel încât acestea să înțeleagă mai bine realitățile și consecințele conflictului.


„Păcat că acest război, care a dus atâta suferință în Republica Moldova în 1992, rămâne un subiect de dezbatere la nivel național. Ce am în vedere: 13% din teritoriul suveran al țării noastre învață, în cărțile sale de istorie din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, că malul drept a fost cotropitor și a fost, de fapt, cel care a inițiat acest conflict, ceea ce nu corespunde adevărului istoric. Din punctul meu de vedere, este nevoie de eforturi susținute pentru a crea programe de consolidare a încrederii, de a explica, de a apropia tinerele generații care s-au născut în acești 34 de ani de la acest război, astfel încât să cunoaștem mai bine realitățile care s-au întâmplat atunci”, a subliniat expertul.


Războiul de la Nistru din 1992 a demonstrat că independența și libertatea obținute de Republica Moldova nu au fost pe placul Federației Ruse, interesată să-și păstreze influența în regiune, susține Daniel Vodă.


„Rusia operaționalizează în continuare consecințele acestui război pe care și l-a creat atunci, în 1992, prin faptul că are o armată de ocupație, prin faptul că susține un regim separatist care sărăcește și mai mult oamenii din regiune, prin faptul că are o pârghie de dezbinare între oamenii de pe malul stâng și drept al Nistrului”, a subliniat expertul.


Vodă a îndemnat la unitate și a făcut un apel la cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului să nu se lase provocați și dezbinați de mesajele propagandistice ale Rusiei.


„Noi suntem conaționali și cetățeni ai Republicii Moldova, pe un mal și pe altul. Suntem oameni care trebuie să ținem unii la alții, indiferent dacă vorbim limba română sau suntem etnici moldoveni/români ori suntem etnici ruși, ucraineni”, a declarat Daniel Vodă.


Pe 2 martie, în Republica Moldova este marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței. În această zi, în localitățile din țară se desfășoară manifestări de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența și Integritatea Teritorială din 1992. 

În discursul susținut la Complexul Memorial „Eternitate”, președinta Maia Sandu a avertizat că agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi. „Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul”, a declarat  șefa statului.


	
Președinta Maia Sandu, discurs la Mitingul de comemorare a eroilor căzuți în Războiul de pe Nistru: „Agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră” 


În Războiul de pe Nistru din 1992 au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și oameni dispăruți, inclusiv din rândul populației civile.