Societatea civilă mobilizează sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Iulian Groza: „Să convingem cetățenii europeni că extinderea este în interesul tuturor”

Societatea civilă are un rol esențial în susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, inclusiv prin promovarea beneficiilor extinderii Uniunii Europene în statele membre unde sprijinul public pentru acest proces este mai redus. Concluzia a fost formulată de experți și reprezentanți ai unor importante centre de analiză și cercetare europene, reuniți la Chișinău în cadrul unui eveniment regional dedicat viitorului extinderii UE, găzduit de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), transmite MOLDPRES.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai think tankurilor și organizațiilor din state membre ale Uniunii Europene, din Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova, care au discutat despre comunicarea procesului de extindere, reformele necesare și implicarea societății civile în susținerea parcursului european al țărilor candidate.

Expertul asociat al IPRE, Daniel Vodă, a atras atenția că, deși majoritatea cetățenilor europeni susțin extinderea Uniunii Europene, există state în care sprijinul public rămâne redus.


„Am văzut datele Eurobarometrului care arată că nu toate țările membre ale Uniunii Europene sprijină extinderea cu același entuziasm. Datele sugerează că 57% dintre cetățenii europeni sprijină extinderea, dar sunt probleme la capitolul unor țări precum Franța, Austria sau Cehia, unde sprijinul pentru extindere, atenție, nu pentru aderarea Republicii Moldova, ci pentru extinderea Uniunii Europene în general, este destul de scăzut”, a declarat Daniel Vodă.


Potrivit acestuia, societatea civilă încearcă să contribuie activ la schimbarea acestor percepții prin dialog și comunicare directă cu cetățenii și factorii de decizie din statele membre ale UE.


„Ne implicăm prin faptul că am adus peste 11 organizații neguvernamentale și think tankuri importante, care consultă cetățenii, universitățile și factorii de decizie din țările respective, și discutăm despre ceea ce am reușit să realizăm în Republica Moldova. Explicăm de ce Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest, odată devenite membre ale Uniunii Europene, vor contribui la consolidarea proiectului european. Cu alte cuvinte, societatea civilă oferă propria contribuție la procesul de extindere”, a afirmat expertul.




Daniel Vodă a subliniat că integrarea europeană nu este doar responsabilitatea autorităților și a instituțiilor europene, ci și a cetățenilor.


„Prin comunicare, prin transparență, prin faptul că vorbim despre reușitele noastre, dar și despre contribuția pe care o putem aduce proiectului european, convingem aceste societăți că Uniunea Europeană trebuie să se extindă. Formula noastră este Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, adică o extindere largă, după modelul anului 2004, atunci când mai multe state au devenit membre ale Uniunii Europene”, a adăugat acesta.


Vladislava Gubalova, cercetător principal la GLOBSEC, a remarcat că experiența extinderilor precedente poate servi drept sursă de inspirație, însă contextul actual este diferit.


„Primul mare val de extindere, care a inclus țările din Europa Centrală și de Est, iar ulterior România și Bulgaria, poate oferi numeroase exemple de bune practici. Totuși, cred că contextul s-a schimbat semnificativ. Deși dialogul și învățarea din experiențele anterioare sunt importante, trebuie să privim și spre viitor”, a declarat Bubalova.


Ea a evidențiat că procesul actual de extindere este influențat de factori geopolitici noi, de interferențe externe și de transformări ale modului de comunicare.


„Una dintre principalele provocări pentru Republica Moldova va fi capacitatea de a transmite un mesaj clar, ușor de înțeles, dar în același timp puternic și convingător. Pentru aceasta este necesară implicarea creativă a tuturor actorilor relevanți – instituții, mediul de afaceri, cetățenii din statele membre ale UE, profesorii, educatorii și factorii de decizie. Este nevoie de un angajament amplu și de metode inovatoare de comunicare, mai ales în condițiile în care resursele sunt limitate”, a afirmat experta.




Reprezentanta GLOBSEC a menționat că Republica Moldova oferă deja exemple valoroase privind combaterea interferențelor informaționale și a campaniilor de influență.


„Observăm că există multe lucruri pe care statele membre ale Uniunii Europene le pot învăța din experiențele recente ale Republicii Moldova. În Republica Moldova putem vedea cum interferențele maligne și campaniile de influență se adaptează foarte rapid. Din acest punct de vedere, noi, în alte părți ale Europei, rămânem adesea în urmă”, a spus Vladislava Bubalova.


Sebastian Schäffer, directorul Institutului pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM),  consideră că una dintre provocările majore ale procesului de extindere este ritmul diferit dintre țările candidate și statele membre ale Uniunii Europene.


„Una dintre cele mai mari provocări este să ținem pasul cu viteza pe care o demonstrează unele țări candidate, inclusiv Republica Moldova. Este posibil să ajungem într-o situație în care statele candidate să fie pregătite pentru aderare, iar unele state membre ale Uniunii Europene să nu fie încă pregătite pentru acest pas”, a declarat acesta.




Totodată, Schäffer a apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova, dar a avertizat că procesul de aderare presupune în continuare un volum considerabil de muncă.


„Este impresionant ceea ce demonstrează Republica Moldova și este impresionant ceea ce a reușit să realizeze Guvernul până acum. Totuși, există încă foarte multe lucruri care trebuie implementate pentru preluarea și aplicarea acquis-ului comunitar. Drumul este încă lung și cred că pe parcurs vor exista și anumite obstacole care vor trebui depășite”, a afirmat Sebastian Schäffer.


Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, a explicat că organizația pe care o conduce încearcă să construiască punți de comunicare nu doar între statele candidate, ci și între acestea și cetățenii Uniunii Europene.


„Pe cât noi negociem aderarea, este foarte important ca acest lucru să fie cunoscut la firul ierbii și în Uniunea Europeană, adică de cetățenii din acele țări. Percepțiile sunt diferite. Sprijinul pentru extindere este majoritar, dar diferă de la o țară la alta. În unele state este mai mare, iar în altele, precum Austria sau Cehia, este mai redus”, a spus Groza.




Potrivt lui Iulian Groza, misiunea societății civile și a comunității de experți este de a contribui la creșterea gradului de informare și înțelegere a procesului de extindere înainte ca statele membre să fie chemate să ratifice eventualele tratate de aderare.


„Misiunea noastră este ca până când negociem și realizăm reformele necesare, să vedem ce putem face noi, împreună cu colegii din alte țări, pentru a ne asigura că decidenții și cetățenii din statele membre sunt conștienți de acest proces. Atunci când va veni momentul ratificării tratatului de aderare, să existe sprijinul necesar pentru ca Republica Moldova să poată deveni membră a Uniunii Europene conform calendarului propus”, a conchis Iulian Groza.


Participanții la eveniment au convenit că succesul procesului de aderare depinde nu doar de implementarea reformelor și de negocierile oficiale cu Bruxellesul, ci și de capacitatea Republicii Moldova și a partenerilor săi de a comunica eficient beneficiile extinderii atât cetățenilor moldoveni, cât și celor din statele membre ale Uniunii Europene.

Luni, 22 iunie, la Bruxelles va avea loc primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană, după deschiderea oficială a negocierilor. Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu. Din partea UE, la eveniment vor fi prezenți președintele Consiliului European, António Costa, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană este un format de dialog la nivel înalt instituit de ambele părți și reflectă parteneriatul tot mai strâns dintre Moldova și UE, precum și angajamentul ferm față de aderarea țării noastre la blocul comunitar. Reuniunea din acest an va avea loc la o săptămână după deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe primul grup de capitole, „Valori fundamentale”, marcând o nouă etapă în parcursul european al Republicii Moldova.

În cadrul summitului, liderii vor discuta despre pașii următori ai negocierilor și agenda de reforme a Republicii Moldova. Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul European au confirmat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor pe toate grupurile de capitole, așa cum prevede procesul de aderare în baza meritelor.