Ministrul Justiției explică necesitatea protecției sporite pentru magistrați: „Au existat amenințări cu moartea”

Legea privind consolidarea protecției și securității judecătorilor și procurorilor, adoptată recent de Parlament, vine ca răspuns la amenințări reale înregistrate în sistem, explică ministrul Justiției Vladislav Cojuhari. Oficialul a precizat că modificările legislative au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru care a analizat situații grave, inclusiv amenințări cu moartea, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Cojuhari, în ultima perioadă au existat numeroase cazuri de intimidare la adresa magistraților și procurorilor.


„Au existat cazuri de amenințări atât la adresa magistraților, cât și a procurorilor. În cadrul grupului de lucru care a elaborat modificările legale, au fost analizate situații de amenințări cu moartea, insulte deliberate, hărțuiri, alerte false cu bombă și chiar amenințări la adresa copiilor și familiilor acestora. Aceste fapte trebuie stopate și sancționate. Ele sunt prevăzute acum cu pedepse mai dure, inclusiv până la închisoare. Mesajul instituțional este clar: niciun actor al justiției nu trebuie să tolereze intimidarea, amenințarea sau presiunea, fie că vorbim de judecători, procurori, grefieri sau alți angajați. În cazul în care astfel de situații apar, ele vor fi documentate și sancționate conform legii”, a declarat Vladislav Cojuhari la emisiunea „În Context” de la postul public Moldova 1.


Legea adoptată de Parlament prevede că persoanele care amenință sau atacă judecătorii și procurorii vor fi trase la răspundere penală. Codul penal a fost completat cu prevederi care sancționează violența împotriva acestora. Astfel, violența care nu pune în pericol viața sau sănătatea magistraților ori a rudelor apropiate, precum și distrugerea sau deteriorarea bunurilor, se pedepsește cu amendă de până la 75.000 de lei, muncă neremunerată de până la 240 de ore sau închisoare de la 3 la 5 ani. În circumstanțe agravante, pedeapsa poate ajunge la 5–8 ani sau chiar 7–12 ani de închisoare.

De asemenea, Codul contravențional a fost completat cu sancțiuni pentru insultarea judecătorilor. Aceste fapte se vor pedepsi cu amendă de până la 3.000 de lei sau muncă neremunerată de până la 60 de ore. Dacă insultarea este însoțită de amenințări, huliganism sau vătămări corporale ușoare, sancțiunile pot ajunge la 4.500 de lei sau până la 15 zile de arest administrativ.

Ministrul a subliniat că siguranța judecătorilor este esențială pentru independența justiției. Lipsa unor mecanisme adecvate de protecție poate afecta nu doar securitatea personală a magistraților, ci și încrederea societății în sistemul judiciar. Cojuhari a precizat că, potrivit celor mai recente sondaje, nivelul de încredere al cetățenilor în justiție este în creștere. Oficialul a menționat că acest progres trebuie consolidat prin responsabilitate și implicare.


„Noi trebuie să reținem că atunci când valorificăm aceste două elemente de respect și încredere în societate, abia atunci noi putem construi împreună o fortăreață. Justiția este un sistem participativ, unde fiecare actor își are rolul său. (...) Și, iată, ca să ridicăm încrederea societății în justiție, un prim pas este încurajarea oamenilor să participe la acest act”, a declarat Cojuhari.


Ministrul a atras atenția că, în multe cazuri, procesele sunt îngreunate de lipsa informațiilor sau de faptul că cetățenii nu duc până la capăt demersurile legale. În acest context, el a făcut un apel direct către populație să se implice activ în actul de justiție.


„Dacă a fost sesizat sau identificat un abuz, un act considerat ilicit sau ilegal, imediat este nevoie să fie depusă o plângere la organele abilitate. Dacă se observă un act de corupție, poate fi apelat și numărul unic de urgență 112 pentru a raporta cazul. Există linii fierbinți pentru corupție, violență domestică și altele. Cetățenii nu trebuie să se teamă și să nu aibă dubii în a depune plângeri penale sau contravenționale”, a subliniat ministrul.


Ministrul a vorbit și despre progresele în reforma justiției, menționând că procesul avansează „sistemic și dinamic”, iar feedback-ul partenerilor externi este pozitiv. Potrivit acestuia, Republica Moldova a fost apreciată recent pentru rezultatele obținute.

În ceea ce privește armonizarea legislației cu standardele europene, ministerul și-a propus transpunerea a 97 de acte ale Uniunii Europene în acest an, însă numărul acestora a fost deja depășit în primele luni.


„Ce este important aici pentru noi este convingerea și scopul realizării acestei proceduri. Adică noi totodată monitorizăm cum aceste modificări ne schimbă viața. Or, așteptarea întregii comunități, întregii societăți, echipei se concentrează asupra îmbunătățirii acelor standarde în justiție, care în mod direct influențează standardele de viață, economia și așa mai departe. Anume, din acest motiv, nu este un subiect de încărcătură numerică, ci este un subiect de responsabilitate. Dacă doriți o istorie de succes, întreaga echipă își depune eforturi cu toată dedicația și cu deosebită plăcere. Deci aceasta vreau să reținem cu toții, că noi facem un lucru care va produce rezultate pentru această societate”, a declarat ministrul.


Totodată, ministrul Justiției a prezentat și un bilanț al activității echipei ministeriale de la preluarea mandatului. Potrivit acestuia, au fost realizate aproximativ 800 de expertize juridice pe diverse documente și acte normative, au fost gestionate peste 7.000 de cereri de asistență juridică, iar autoritățile au efectuat circa 111 extrădări. În aceeași perioadă, au fost susținute peste 1.300 de ședințe de judecată. De asemenea, instituția a înregistrat peste 2.000 de petiții, dintre care aproximativ 1.800 au fost deja examinate, iar numărul expertizelor judiciare dispuse depășește 2.000, ceea ce reflectă volumul sporit de activitate și eforturile de eficientizare a sistemului.